30 de ani de la Revoluție. Cine a fost prima victimă a Revoluției din 1989?

Pe data de 17 decembrie 1989, în jurul prânzului, în Piaţa Libertăţii din Timişoara s-au auzit primele focuri de armă. Luptele de stradă dintre protestatari și milițieni începuseră de câteva ore. În jurul orei 16:00, în Timișoara, a murit prima victimă a Revoluției. Numele primei victime din cei 1142 de morți? Lepa Bărbat. O femeie devenea astfel primul martir al mișcărilor de protest din țară.

Cine a fost primul martir?

Lepa Bărbat (43 de ani) va rămâne în istorie ca fiind prima victimă a Revoluției din 1989. Cum a murit? „Existau acolo nişte chioşcuri cărora li s-a dat foc. Într-unul dintre ele a explodat o butelie de gaz. Lumea s-a speriat, crezând că au început să tragă tunurile şi a devenit agresivă. A încercat să intre în clădirea diviziei de mecanizare, aflată pe una dintre laturile Pieţei Libertăţii. S-a produs o busculadă şi cineva a tras o rafală de mitralieră”, avea să povestească pentru gandul.info după ani buni Nicolae Mircovici, preşedintele Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.

Acesta a continuat: „Femeia împuşcată a fost prima care a murit la Timişoara. Se numea Lepa Bărbat. Venea împreună cu familia dinspre strada Karl Marx. S-a tras când au intrat în piaţă. Soţul a fost şi el rănit, dar fetiţa a scăpat cu o rană uşoară”.

Ioana Bărbat, copilul primului martir al Revoluției din ’89, avea să rememoreze episodul cumplit în 2013. Avea doar 12 ani la Revoluție, dar își amintește cu claritate cum a murit mama sa.

„A murit pe loc, a fost împușcată în cap. La tata i-am zis: hai să plecăm că mama e moartă. Și el mi-a zis: nu pot că şi eu sunt împuşcat. (…) Adusă cu o salvare, am văzut-o pe targă înainte să o bage la morgă… şi după aceea nu am mai văzut-o niciodată”, a povestit Ioana Bărbat pentru digi24.ro.

Cum au decis autoritățile să se ascundă cadavrele de la Timișoara?

În ziua de 18 decembrie, 43 de cadavre ale celor împușcați mortal la demonstrație, dar și ale unor răniți executați în Spitalul Județean, au fost sustrase de la morga spitalului (geamurile au fost acoperite cu perdele și becurile din curtea spitalului au fost stinse) și duse la București pentru ca urmele represiunii să fie șterse. Generarul Constantin Nuţă a fost cel care i-a ordonat lui Ion Deheleanu, şeful Miliţiei Timiş, să se ocupe de „problemă”.

Ce i-a spus Arsenie Boca lui Ceaușescu când dictatorul l-a întrebat: „Popo, când am să mor?”

Ulterior, din ordinul Elenei Ceaușescu, care era plecată cu soțul ei într-o vizită oficială în Iran, cadavrele vor fi transportate în Capitală și incinerate la crematoriul „Cenușa” din București.

Cenușa celor morți a fost colectată în patru pubele de gunoi și ulterior deversată într-o gură de canal aflată pe raza localității Popești-Leordeni de lângă București. Cum au vrut să motiveze autoritățile dispariția a 43 de oameni, uciși la Timișoara?

Dispariția cadavrelor urma să fie explicată susținând că persoanele respective au părăsit fraudulos țara, fugind în statele vecine. Operațiunea de ascundere a cadavrelor a purtat numele de „Operațiunea Trandafirul”.

Foto: opiniatimisoarei.ro