Mihai Eminescu a fost, de departe, unul dintre cei mai mari români. Nu doar poet, ci din toate punctele de vedere. La nivel mondial, Albert Einstein este considerat a fi cel mai mare fizician al tuturor timpurilor. Totuși, există o teorie conform căreia „geniul nepreche” ar fi descoperit teoria relativității înaintea lui Albert Einstein.
În anul 1905, Albert Einstein publică în Zeitschrift für Physik articolul „Asupra electrodinamicii corpurilor in miscare”, practic actul oficial de naștere al Teoriei Relativitatii. În anul 1917, fizicianul publică singura sa lucrare în care prezinta publicului larg ideile ce stau la baza recentelor sale rezultate: „Teoria relativitatii pe înțelesul tuturor”.
Teoria Relativității nu este ușor de înțeles pentru cei care nu studiază fizica. Einstein a teoretizat că timpul se schimbă conform vitezei unui anume obiect faţă de punctul său de observaţie. Esenţa teoriei lui Albert Einstein este aceea că atât spaţiul, cât şi timpul sunt concepte mai degrabă relative decât absolute. Pe scurt, această teorie atât de importantă în fizică este enunțată cu celebra formulă a lui Einstein E=mc2.
Totuși, sunt voci care susțin că Eminescu (1850-1889) a avut o cultură științifică remarcabilă și ar fi fost primul care a enunțat Teoria Relativității, deși a trăit cu ani buni înaintea lui Einstein (1879-1955). Ba mai mult, se pare că Eminescu ar fi citit zeci de cărți legate de astronomie din biblioteca soțului Veronica Micle, profesorul Ștefan Micle și avea bine înrădăcinate bazele științei care se ocupă cu studiul aștrilor, al sistemelor de aștri, al galaxiilor și al Universului.
În textele lui Mihai Eminescu, omul care a stăpânit la perfecție limba română, se găsesc indicii ale Teoriei Relativității. Eminescu ştia deci despre efectul de întârziere a luminii. Edificatoare pentru enunțarea acestei teorii sunt câteva versuri ale lui Eminescu astfel:
La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.
sau
Cum planeţii toţi îngheaţă şi s-azvârl rebeli în spaţ’
Ei, din frânele luminii şi ai soarelui scăpaţi
sau
Lună tu, stăpâna mării, pe a lumii boltă luneci
Şi gândirilor dând viaţă, suferinţele întuneci;
Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară,
Şi câţi codri-ascund în umbră strălucire de izvoară!
Și în faimoasa poezie Luceafărul există referiri la celebra teorie. Practic, marele poet înțelege cu subiect și predicat efectul dilatării timpului: cu cât călătorim cu o viteză mai apropiată de viteza luminii, cu atât timpul va trece mai încet pentru noi.
Porni luceafărul. Creşteau
În cer a lui aripe,
Şi căi de mii de ani treceau
În tot atâtea clipe.
Un cer de stele dedesubt,
Deasupra-i cer de stele –
Părea un fulger ne’ntrerupt
Rătăcitor prin ele.
Ziaristul Cristian Tudor Popescu este convins că Mihai Eminescu nu a descoperit Teoria Relativității înaintea fizicianului Einstein. „Sunt multe fațete ale lui Eminescu care nu sunt cunoscute. El este încremenit în poetul național și oamenii nu știu ce minte brici, rațională avea Eminescu, ce cunoștințe științifice avea. El voia să știe, era foarte la curent cu cultura științifică a timpului său”, a explicat și ziaristul Cristian Tudor Popescu la digi24.ro. Acesta a adăugat: „Să fie foarte limpede, jignim înalta cultură și inteligența remarcabilă a lui Eminescu, punând un astfel de titlu, că a inventat el teoria relativității înaintea lui Einstein. E un kitsch penibil”.
Fizicianul Cristian Presură explică de ce versurile din poezia „La Steaua” nu au legătură cu Teoria Relativității. Frumos, adevărat şi simplu. Totuşi, îmi pare rău să vă dezamăgesc, dar versurile de mai sus nu au legătură cu relativitatea lui Einstein, ci doar cu viteza finită a luminii. Aceasta, însă, era cunoscută şi măsurată cu 150 de ani înaintea lui Eminescu, de fizicianul danez Ole Romer”, a declarat Presură într-un video postat pe Youtube.
Acesta a continuat: „Eminescu, ca un veritabil elev al școlii lui Pitagora, înțelege valoarea numrelor. El știe că matematica este esența cunoașterii științifice. (…) Luceafărul nu a călătorit mii de ani lumină cu o viteză apropiată a vitezei luminii. Pentru că în acest fel, călătoria ar fi durat mii de ani și ar fi găsit-o pe Cătălina la doi metri sub pământ. Pentru Cătălina, au trecut câteva zile sau săptămâni, de aceea Luceafărul a mers cu o viteză care a depășit viteza luminii și acest lucru nu este posibil în Teoria Relativității”.
