Adevărata poveste a prințesei Qajar a Persiei, ținta a milioane de meme-uri din toată lumea

12.10.2022
Adevărata poveste a prințesei Qajar a Persiei, ținta a milioane de meme-uri din toată lumea

În ultima perioadă, pe rețelele de socializare au circulat mai multe poze și articole referitoare la prințesa Qajar a Persiei. Aceasta este prezentată ca o femeie dolofană, cu mustață, care reprezenta un adevărat etalon al frumuseții în acea perioadă. Ba mai mult, se spune că nu mai puțin de 13 bărbați s-au sinucis din dragoste pentru ea. Adevărul însă nu este chiar așa, iar datele istorice spun cu totul altă poveste.

Imperiul Persan a fost unul dintre cele mai mari imperii din istoria omenirii, întinzându-se pe teritoriul de azi al Iranului, Afghanistanului, Tadjikistanului, Pakistanului și o parte a Indiei de nord. Pozele care o înfățișează pe prințesa Qajar a Persiei sunt adevărate doar pe jumătate, fiindcă în ele apar două femei diferite.

Adevărul despre prințesa Qajar a Persiei

Legendara prințesa Qajar prezentată în mai multe poze a păcălit multă lume, fiindcă istoricii au descoperit că în aceste fotografii sunt două fete regale din secolul al XIX-lea: Fatemeh Khanum Esmat al-Dowleh  și Zahra Khanum Taj al-Saltaneh. Se pare însă că prințesa Qajar nu a existat niciodată, însă ambele femei surprinse în poze au fost prințese în timpul dinastiei persane Qajar, care a durat între 1789 și 1925, potrivit allthatsinteresting.com.

Pentru început, fotografiile par să prezinte două surori vitrege, nu o singură femeie. Potrivit istoricilor, pozele care circulă în mediul online le înfățișează pe prințesa Fatemeh Khanum Esmat al-Dowleh, născută în 1855, și pe prințesa Zahra Khanum Taj al-Saltaneh, născută în 1884.

Esmat al-Dowleh, în centru, cu mama și fiica ei.

Ambele fete au fost prințese din secolul al XIX-lea, fiicele lui Naser al-Din Shah Qajar. Șahul a dezvoltat o obsesie pentru fotografie la o vârstă fragedă, motiv pentru care există atât de multe fotografii cu cele două surori.

Esmat al-Dowleh s-a căsătorit când avea în jur de 11 ani. De-a lungul vieții, a învățat să cânte la pian și să realizeze broderie de la un profesor francez. Aceasta a avut grijă de soțiile diplomaților europeni care veneau în vizită la tatăl ei. Sora ei vitregă mai mică, Taj al-Saltaneh, a fost a 12-a fiică a lui Naser al-Din Shah Qajar. Taj al-Saltaneh și-a făcut un nume ca scriitoare feministă, care a luptat pentru drepturile doamnelor și domnișoarelor, dorind eliminarea hijabului, vălul islamic pe care femeile sunt obligate să îl poarte. Aceasta a fost căsătorită când avea 10 ani. Taj al-Saltaneh a divorțat de doi soți și și-a scris propriile memorii: Crowning Anguish: Memoirs of a Persian Princess from the Harem to Modernity.

Zahra Khanum Taj al-Saltaneh

Visul oricărui bărbat în viață, femeia cu mustață

Potrivit datelor istorice, în Persia, femeia cu mustață era visul oricărui bărbat. De cealaltă parte, doamnele și domnișoarele erau înnebunite după bărbații care nu aveau barbă. Această situație inedită a ținut pe întreg parcursul secolului al XIX-lea. Lucrurile s-au schimbat odată ce perșii au început să călătorească în Europa și s-au adaptat acestor culturi. Ulterior, aceștia au revenit în Imperiul Persan și au impus o nouă modă.

Foto: allthatsinteresting.com și Youtube.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Astăzi, Rusia a dus războiul într-o fază nouă după ce a lansat o rachetă balistică intercontinentală asupra Ucrainei, fiind prima de acest gen de la începutul conflictului, din urmă cu... citește tot
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
În spațiul public, în preajma alegerilor prezidențiale, se tot vorbește despre „cotele de gen”. Se pleacă de la premisa că în anumite domenii, femeilor nu li se dau aceleași șanse ca... citește tot
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Carol al II-lea a fost regele României timp de 10 ani, între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Domnia sa a fost una plină de controverse și mulți oameni politici ai acelor vremuri nu l-au vrut... citește tot