Am putea să trăim în România numai cu produse 100% românești? Nu mai conducem BMW-uri, nu mai vorbim la telefoane mobile și mâncăm pâine cu pâinică

De câteva luni, de la apariția lui Călin Georgescu în viețile noastre, se tot vorbește despre produsele și firmele 100% românești. Georgescu a îndemnat la boicot în supermarketuri susținând, în mod eronat, că multinaționalele declară zero.

Cu toate că datele publice de la Ministerul Finanțelor arată că lanțurile de supermarketuri au declarat doar în 2023 profituri de peste 2 miliarde de lei pentru care au plătit taxe, Călin Georgescu spune: „Marile multinaționale declară zero profit pentru că exportă profitul”. Acesta îndeamnă ca românii să cumpere numai produse autohtone. Dar, am putea trăi astfel?

Într-o eră globalizată, unde granițele economice sunt tot mai difuze, ideea de a trăi într-o țară doar cu produse 100% românești pare un ideal greu de atins. Totuși, având în vedere resursele naturale ale României și potențialul agricol al țării, întrebarea este legitimă: am putea să ne descurcăm doar cu produse locale?

Agricultura? Se poate și nu prea

România beneficiază de o agricultură diversificată și favorabilă, cu terenuri fertile și o climă care permite cultivarea unei game largi de produse. De la cereale (grâu, porumb, secară) până la legume, fructe și produse de origine animală, potențialul agricol al țării este unul dintre cele mai mari atuuri. De asemenea, România este un important producător de produse lactate, carne, ouă și miere, toate având o cerere internă constantă.

Totuși, pentru a putea satisface întreaga cerere internă cu produse locale, ar trebui să se investească masiv în infrastructura agricolă. De la modernizarea utilajelor agricole, la asigurarea unui sistem de irigații eficient, România ar putea să își maximizze potențialul agricol, dar acest proces ar necesita timp și resurse financiare.

Industria locală? Nicio șansă

Un alt aspect important de luat în considerare este industria locală. Deși România are o tradiție puternică în anumite domenii industriale (textile, produse electrocasnice, automobile), multe dintre industriile românești sunt încă dependente de importurile de materii prime și componente. În prezent, multe dintre produsele finite care se găsesc pe piață sunt doar parțial realizate în România, o mare parte a proceselor de fabricație fiind externalizate.

Pentru a atinge scopul de a trăi exclusiv cu produse românești, ar fi necesare investiții semnificative în dezvoltarea și modernizarea industriei. Așadar, deși există multe resurse naturale și un potențial industrial considerabil, transformarea acestora într-o economie complet autosuficientă ar necesita reforme și politici economice dedicate.

Dependența de tehnologie

Pentru a trăi în România doar cu produse românești, ar trebui să renunțăm la tehnologie definitiv.

În era tehnologică în care trăim, aproape toate domeniile de activitate depind de produse și tehnologii din afaceri externe. De la echipamente electronice, software, până la materiale rare folosite în construcții și în industrie, România se confruntă cu o mare provocare de a produce toate componentele necesare pentru a satisface nevoile populației.

De exemplu, telefoanele mobile, computerele sau echipamentele avansate de medicină sunt aproape imposibil de fabricat doar din resurse interne, având în vedere complexitatea și tehnologia necesară. De asemenea, anumite produse, precum medicamentele care nu pot fi fabricate pe scară largă în România, ar putea fi greu de înlocuit fără a depinde de importuri.

Am putea să trăim doar cu produse românești?

Cu toate că România are un potențial uriaș în ceea ce privește producția internă, este greu de spus că am putea trăi complet cu produse 100% românești. Probabil că da, dar prost. Cam ca în evul mediu. Sau, poate, cum o făceam în perioada comunistă când produsele străine erau o excepție.

Ar trebui să renunțăm la mașini marca BMW sau Audi, la telefoane marca Samsung sau iPhone și la produse electrocasnice Beko sau Samsung.

Ce produse tradiționale are România înregistrate?

Comparativ cu marile țări ale continentului, România se clasează în partea secundă a clasamentului. Site-urile de specialitate arată 10 produse tradiționale care au marcă românească. Majoritatea dintre ele se regăsesc la mesele de de zi cu zi ale românilor.

• Salată cu icre de știucă de Tulcea. Provenit din zona Dunării, acesta a fost înregistrat abia în vara anului 2018;
• Telemea de Sibiu. Din cele 10 articole, 3 sunt brânzeturi. Telemeaua din Sibiu a fost înregistrată în luna iunie a anului 2018;
• Magiunul de prune Topoloveni. Primul produs înregistrat de către autoritățile române, abia în anul 2011;
• Salamul de Sibiu. La nivel național, salamul de Sibiu este cunoscut ca fiind unul de calitate, prețul fiind cel mai important martor. Acesta a fost înregistrat în 2016, iar de atunci se bucură de o popularitate din ce în ce mai mare și pe plan internațional;
• Telemea de Ibănești. Oamenii din Județul Mureș sunt mândrii de produsul care i-au făcut recunoscuți chiar și la nivel mondial. Telemeaua de Ibănești a fost înregistrată în primăvara anului 2016;
• Cârnați de Pleșcoi. La fel ca salamul de Sibiu, cârnații de Pleșcoi sunt extrem de cunoscuți pe plan național, iar din 2019 sunt recunoscuți și pe plan european;
• Cașcaval de Săveni. Botoșaniul este un oraș mândru din Moldova, iar recunoașterea cașcavalului în 2021 le-a adus o plăcere suplimentară;
• Salată tradițională cu icre de crap. Zona Dunării era recunoscută de preparate gustoase și unice. Autoritățile au reușit să înregistreze celebra salată cu icre de crap în anul 2021;
• Scrumbie de Dunăre afumată. Tot din Tulcea provine și înregistrarea scrumbiei de Dunăre. Indicația Geografică Protejată i-a fost adusă abia în anul 2018;
• Novac afumat din Țara Bârsei. Județul Brașov se bucură se exclusivitatea novacului afumat. A fost înregistrat în primăvara anului 2017.