Actorul Volodimir Zelenski, actualul președinte al Ucrainei, a ajuns la putere în 2019. Acesta le-a promis alegătorilor că va pune capăt războiului cu separatiștii susținuți de Moscova.
În martie 2019, candidatul Zelenski era întrebat ce îi va spune lui Putin când îl va întâlni. „Ei bine, în sfârșit ne-ați dat înapoi teritoriile. Câți bani sunteți dispus să dați drept compensație pentru faptul că ne-ați luat teritoriile și ați sprijinit oamenii care au participat la agravarea conflictelor în Crimeea, Donbas și i-ați ajutat pe această cale îngrozitoare, crudă și dezgustătoare?”, mărturisea actorul devenit politician peste noapte.
Președinții Ucrainei și Rusiei s-au întâlnit față în față pentru prima dată în decembrie 2019, încercând să pună capăt războiului din regiunea lor de graniță. Locul întâlnirii? Paris. Liderii Franței și Germaniei, Emmanuel Macron și Angela Merkel, au fost cei care au arbitrat întâlnirea.
La momentul respectiv, Zelensky, care era în funcție de doar șase luni, a spus că Rusia și Ucraina au ajuns la un acord pentru a schimba toți prizonierii până la sfârșitul anului. S-a discutat și despre un alt acord de încetare a focului convenit pentru prima dată după 2015.
În cadrul conferinței de presă post întâlnire, Vladimir Putin a spus că relațiile cu Ucraina, înghețate când o revoltă populară l-a răsturnat pe președintele ucrainean pro-rus, Viktor F. Ianukovici, în februarie 2014, erau la momentul respectiv într-un „dezgheț”. Dar, Putin a adăugat că trebuie făcut multe pentru a ajunge la o soluționare stabilă.
Din păcate, calea diplomatică nu a funcționat. Pe data de 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. Conform specialiștilor, Vladimir Putin vrea să șteargă de pe harta globului Ucraina, susținând că este teritoriul lor istoric. În plus, rușii au trimis luptători bine pregătiți pentru a-l asasina pe Volodimir Zelenski.
Pentru a înțelege de ce Ucraina nu mai este o putere nuclară ar trebui să ne întoarcem în timp mai bine de 30 de ani. În anul 1990, Ucraina afirma că, în calitate de stat succesor al Uniunii Sovietice, este proprietarul de drept al arsenalului nuclear de pe teritoriul său, al treilea cel mai mare din lume la momentul respectiv: 176 de rachete balistice intercontinentale (ICBM), 1.240 de focoase nucleare și 44 de bombardiere strategice înarmate cu sute de rachete nucleare de croazieră, scrie hotnews.ro.
Ucraina nu avea doar focoase nuclare ci și cunoștințele științifice, tehnologice și capacitatea industrială de a se dezvolta în zona nucleară.
Patru ani mai târziu, Ucraina accepta să se alăture Tratatului de Neproliferare Nucleară ca stat non-nuclear. Acesta era un acord global care se baza pe trei „piloni“ principali: dezarmarea nucleară, prevenirea proliferării armelor şi a tehnologiilor nucleare, precum şi promovarea cooperării în domeniul utilizării paşnice a energiei nucleare.
Ba mai mult, conducerea Ucraina era de acord să transfere toate focoasele sale nucleare Rusiei și să dezmembreze, cu asistență tehnică din partea Statelor Unite, toate ICBM-urile, silozurile, bombardierele și rachetele nucleare de croazieră de pe teritoriul său. Ce primea la schimb Ucraina? Despăgubiri pentru materialele de fisiune din focoase și garanții de securitate din partea statelor nucleare recunoscute.
Deși au trecut mai bine de 30 de ani, se pare că Ucraina încă are tot ce este necesar pentru a crea arme de distrugere în masă. Cifrele arată că Ucraina are acum 2% din producția mondială de uraniu și rezerve dovedite considerabile de 270.000 de tone, notează promoteukraine. Cele mai problematice resurse sunt timpul și banii. La mijlocul anilor 1990, fostul ministru al Protecției Mediului și Securității Nucleare, Yuriy Kostenko, a estimat costul programului nuclear al Ucrainei la 50-100 de miliarde de dolari.
Foto: nytimes.com
