Care este diferența dintre solstițiu și echinocțiu? Când și cum au loc evenimentele?

Corpurile cerești au surprins oamenii încă de la începutul istoriei. Rotirile pământului, ale soarelui, echinocțiul sau solstițiul se numără printre cele mai admirate și studiate momente de către oameni.

Ce este solstițiu? Ce este echinocțiul?

Echinocțiul este reprezentat de momentul în care ziua și noapte sunt egale peste tot pe planetă datorită miscării Soarelui. Echinocțiul are loc doar de două ori pe an. Solstițiul are loc în momentul în care Soarele și axa de rotație a Pământului sunt perpendiculare pe planul orbitei Terrei. Solstițiul are loc de două ori pe an, iar atunci razele soarelui sunt mai puterice vara și mai slabe iarna.

Echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă

Ziua și noaptea există în urma rotațiile Terrei în jurul propriei axe. În urma mișcărilor soarelui, se delimitează patru momente importante: echinocțiul de primăvară, echinocțiul de toamnă, solstițiul de vară și solstițiul de iarnă.

Echinocțiul de primăvară este reprezentat de traversarea ecuatorului de către Soare, din emisfera sudică în emisfera nordică. Acest moment este prevede începutul primăverii în emisfera nordică și al toamnei în cea sudică. În acest punct, ziua este egală cu noaptea, urmând să crească abia la începutul sostițiului de vară.

Începutul verii este marcat de solstițiu de vară, emisfera nordică bucurându-se de anotimp, pe când în emisfera sudică fiind începutul iernii. Solstițiu de vară aduce și cea mai lungă zi din an, dar și cea mai scurtă noapte. Apoi, după solstițiul de vară, ziua va începe să scadă iar noaptea să crească timp de șase luni.

Echinocțiul de toamnă este următorul moment al miscării soarelui, iar acesta aduce începutul toamnei în emisfera nordică, respectiv primăvara în emisfera sudică. Ziua va fi din nou egală cu noaptea și va scădea până la solstițiul de iarnă.

Solstițiul de vară și solstițiul de iarnă

Solstițiul de iarnă aduce cu el iarna în emisfera nordică și vara în cea sudică. Asta aduce cea mai scurtă zi din an și cea mai lungă noapte. În urma solstițiului de iarnă, ziua urmează sa crească din nou și să fie  din nou egală cu noaptea la echinocțiul de primăvară.

Potrivit calendarului gregorian, datele fiecărui solstițiu diferă în funcție de ani. În calcularea datelor se ține cont de mai multe aspecte, iar anotimpurile nu au o durată egală. De exemplu, primăvara boreală ( toamna australă) ține  92,7 zile, din martie până în iunie. Vara boreală ( iarna australă) 93,7 zile, respectiv din iunie până la sfârșitul lui septembrie. Toamna boreală ( primăvara australă) 89,9 zile, din septembrie până în decembrie iar iarna boreală ( vara australă) 89,0 zile, din decembrie până la sfârșitul lui martie.