Care este drumul din România care rezistă de 2.000 de ani?

07.01.2021
Care este drumul din România care rezistă de 2.000 de ani?

Drumul reprezintă o punte de legătură între oameni și o modalitate de a facilita transportul diferitelor obiecte. Infrastructura rutieră din România este una deficitară. În ultimii ani s-au construit foarte puține drumuri de calitate, dovedind incapacitatea autorităților de a moderniza o societate aflată, încă, în secolul trecut. Cu toate acestea, există drumuri în România care sunt vechi de peste 2000 de ani și încă rezistă. Da, de pe vremea dacilir.

Incredibil, dar adevărat. În țara noastră, în cetățile dacice, există drumuri pavate care rezistă și în prezent. Cele din Sarmizegetusa Regia şi Piatra Roşie sunt cele mai vechi astfel de construcţii şi printre cele mai bine conservate din spațiul carpato-danubiano-pontic.

Drumul din Sarmizegetusa Regia

Drumul pavat din Sarmizegetusa Regia a fost construit în trepte, iar în anii ’80 a fost restaurat parţial şi i-au fost adăugate blocuri de calcar noi. Acest drum avea o lungime de aproape 200 de metri și era folosit de strămoşii noştri care coborau de la intrarea în cetate spre templele acesteia. O bucată din el a fost distrusă încă din antichitate, în timp ce alta a stat ascunsă sub pământ și doar o parte de 40 de metri a fost restaurată.

Porţiunea de 40 de metri a fost refăcută cu dale din calcar de Podeni, printre care au fost amestecate rămăşiţele fostelor trepte antice. Vizibilă este în prezent şi o ramură a drumului, din care s-au păstrat 15 metri, şi care se îndrepta spre incinta sacră, fiind numită de arheologi „piaţetă”. Construcţia monumentală a fost, de asemenea, restaurată, după modelul drumului pavat, scriu cei de la Adevărul.

Așa arată drumul pavat din Sarmizegetusa Regia

În ultimii ani, specialiștii în arheologie au analizat o parte din drumul antic ascuns sub pământ. Astfel, a fost descoperit că șoseaua avea o cromatică aparte, un aspect luxos, format din blocuri de calcar. Pe unele secțiuni, pavimentul este împodobit cu andezit şi gresie. Zona este intens vizitată de turiști în ultimii ani.

Drumul de la Piatra Roşie

În vremea regelui Burebista a fost ridicată Cetatea Piatra Roșie. O parte din drumul pavat este vizibil și în prezent. Pe o bucată de 40 de metri pot fi văzute bucăți din treptele de piatră care urcă spre platoul cetății.

Drumul care duce la Cetatea Piatra Roșie are lăţimea de circa 3 m şi este constituit din 4 sau 5 şiruri de blocuri de calcar, înalte de aproximativ 40 cm, cu laturile de 70 x 40 cm, ce au fiecare la partea superioară câte o bandă de 7-8 cm grosime. Blocurile erau înfipte în pantă până la acea bandă, care rămânea la suprafaţă, dând impresia unor lespezi înguste. În realitate, partea îngropată în pământ este de trei ori mai mare decât cea vizibilă.  Blocul următor îl „încăleca” pe cel dinainte cu banda lăsată liberă, dând în acest fel aspectul de trepte. Prin această metodă panta a fost puternic ancorată, iar blocurile au rămas înfipte în pământ şi după două mii de ani, în ciuda înclinaţiei mari a terenului, informează site-ul piatra-rosie.ro.

Cele două drumuri pavate de pe timpul dacilor nu sunt singurele care pot fi văzute în prezent. Din păcate, exploatările forestiere au distrus o bună parte dintre acestea. Chiar și așa, rămășițele rămase dovedesc iscusința meșterilor din acea vreme și faptul că atunci când un lucru este făcut cum trebuie poate rezista mii de ani.

Acesta este drumul pavat de la Cetatea Piatra Roșie

Foto: piatra-rosie.ro și Adevărul și descoperalocuri.ro

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Astăzi, Rusia a dus războiul într-o fază nouă după ce a lansat o rachetă balistică intercontinentală asupra Ucrainei, fiind prima de acest gen de la începutul conflictului, din urmă cu... citește tot
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
În spațiul public, în preajma alegerilor prezidențiale, se tot vorbește despre „cotele de gen”. Se pleacă de la premisa că în anumite domenii, femeilor nu li se dau aceleași șanse ca... citește tot
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Carol al II-lea a fost regele României timp de 10 ani, între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Domnia sa a fost una plină de controverse și mulți oameni politici ai acelor vremuri nu l-au vrut... citește tot