Există în limbile de origine latină cuvinte care au în spate o poveste demnă de transmis din generație în generație. Acesta este și cazul adjectivului „toxic” care, pe lângă faptul că are aproximativ aceeași formă și în alte limbi (nr. Din franceză toxique), are o poveste aparte.
Conform definiției din Dicționarul Explicativ al limbii Române, toxic face referire la un lucru „care are proprietatea de a intoxica, de a otrăvi; otrăvitor”. Unde își are originile acest cuvânt?
Cine a arătat pentru prima dată degetul mijlociu și în ce context?
În Grecia Antică, toxic însemna știința de a trage cu arcul. Mai exact, în greaca veche, „toxon” însemna în același timp, arc, săgeată și a trage cu arcul. Ulterior, grecii au creat cuvântul „toxicus”, adică otrava din vârful săgeții, pe care o foloseau în timpul luptei ca să-şi omoare dușmanii.
Așadar, din greacă, „toxicus” a fost preluat de latină și apoi română, engleză, franceză și alte limbi și are înțelesul pe care-l știm astăzi cu toții.
Strania poveste a cuvântului „salariu”. De unde vine termenul?