Care este povestea Cetății Prejmer sau „Cetatea de Neînvins”?

16.04.2021
Care este povestea Cetății Prejmer sau „Cetatea de Neînvins”?

Nu departe de Brașov se află Cetatea Prejmer care adăposteşte Biserica Fortificată, lăcaș inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Prejmer este una dintre cele mai bine păstrate fortificaţii din Europa, dar şi cel mai vechi monument istoric din Braşov.

Puțini știu că Prejmer este supranumită și „Cetatea de Neînvins”, asta pentru că de când a fost construită de către Cavalerii Teutoni, în anul 1211, aceasta nu a putut fi cucerită niciodată de otomani în cele 50 de atacuri pe care aceștia le-au lansat de-a lungul istoriei.

Care este povestea Cetății Prejmer?

O veche legendă spune că cetatea a căzut în mâinile duşmanilor o singură dată, însă doar pentru că aceștia veniseră în calitate de prieteni, iar după ce au pătruns în cetate s-au transformat în cuceritori.

Prejmerul era prima localitate care era atacată de turcii veniți prin pasul Buzău după ce regele Sigismund de Luxemburg a ordonat supușilor să ridice niște sistemele apărare în Țara Bârsei.

Cetatea Prejmer

Astfel, a început fortificarea bisericii prin ridicarea unei incinte înalte și solide, care era înconjurată de un șanț cu apă foarte lat. Pentru că Prejmerul era situat în câmp și, deci, nu beneficia de protecția nici unui munte, cetatea a fost clădită în formă de cerc, cu ziduri groase de 3-4 metri și înalte de 12 metri, bastioane, porți de fier și poduri care se ridicau. Un drum de strajă subteran era folosit pentru aprovizionarea luptătorilor în caz de asediu.

Potrivit unei alte legende, la una dintre invaziile barbare, poarta de fier a fost coborâtă înainte ca primul turc să pătrundă în cetate, însă, deși acesta a fost destul de iute, poarta i-a picat drept în cap. Un „dinte” de fier în s-a înfipt în țeastă însă, deoarece capul îi era atât de tare, turcul a sfârşit prin a-l rupe și să fugă. Aşa se explică existenţa unei porţi de fier „ştirbe” în interiorul cetăţii.

Dispozitiv de luptă „Orga morții”

Pe lângă gurile de foc fixate în ziduri, în interiorul cetății se afla un dispozitiv de luptă pe cât de neobișnuit, pe atât de redutabil. Denumit „Orga morții”, acest dispozitiv de apărare era acţionat de un singur oştean și era format din zece puști – cinci pe o parte, cinci pe alta. Acestea se roteau și trăgeau simultan, devenind o adevărată mitralieră și producând inamicului pierderi însemnate.

În zidurile cetății există 274 de camere dispuse pe patru niveluri. Pe timp de pace, acestea serveau drept camere de provizii, iar pe timp de asediu erau folosite pe post de camere de locuit. Numărul de pe uşa fiecărei odăi era corespondentul casei din localitate, fiecare familie deţinând în cetate o cameră care se moştenea. Alt element remarcabil al cetăţii este poarta exterioară. Aceasta a fost contruită în anul 1788 și a fost păstrată până în zilele noastre.

Biserica Fortificată adăposteşte unul dintre cele mai vechi altare din Transilvania. Este vorba despre altarul poliptic, care a fost pictat în secolul al XV-lea și care are ca temă Patimile Domnului şi include un triptic cu panou central şi voleuri pictate.

Curtea interioră – Cetatea Prejmer

Cetatea Prejmer este una dintre puținele obiective turistice care nu au fost dărâmate de comunişti. Timp de 13 ani (1960-1973) statul român a investit 18 milioane de lei în lucrări de restaurare.

De asemenea, este singurul obiectiv turistic din ţară care a obţinut trei stele în Ghidul Verde Michelin, cea mai înaltă distincţie pentru o clădire din ţara noastră.

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Astăzi, Rusia a dus războiul într-o fază nouă după ce a lansat o rachetă balistică intercontinentală asupra Ucrainei, fiind prima de acest gen de la începutul conflictului, din urmă cu... citește tot
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
În spațiul public, în preajma alegerilor prezidențiale, se tot vorbește despre „cotele de gen”. Se pleacă de la premisa că în anumite domenii, femeilor nu li se dau aceleași șanse ca... citește tot
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Carol al II-lea a fost regele României timp de 10 ani, între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Domnia sa a fost una plină de controverse și mulți oameni politici ai acelor vremuri nu l-au vrut... citește tot