Unul dintre marile monumente dedicate deopotrivă Marii Unirii şi eroilor căzuți în Primul Război Mondial este Coloana Infinitului din Târgu Jiu. La inaugurarea din anul 1938 ansamblul purta numele de „Monumentul Păcii”.
Considerată una dintre cele mai cunoscute opere de artă realizate vreodată în România, Coloana fără Sfârşit, așa cum mai este ea cunoscută, a fost realizată de sculptorul român Constantin Brâncuși.
Coloana Infinitului este situată în Parcul Coloanei, o zonă verde situată chiar la intrarea în Târgu Jiu, pe drumul ce duce către Rm.Vâlcea. Monumentul face parte din trilogia Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, care mai cuprinde Poarta Sărutului și Masa Tăcerii. Coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 15 moduli octaedrici suprapuși, având la extremități câte o jumătate de modul. Sculptura reprezintă o stilizare a coloanelor funerare specifice zonelor din sudul României.
Denumite „mărgele” de către însuși Brâncuși, cei 15 moduli plus cele două jumătăți dau numărul 16, care face trimitere la anul în care România a intrat în Primul Război Mondial. Cele două jumătăți reprezintă jumătatea anului 1916, atunci când țara noastră a intrat în război.
Coloana a fost alămită, iar procedura a fost efectuată la fața locului, fiind aplicată prin pulverizare sârmă de alamă. Tehnologia a fost utilizată la acea vremea pentru prima dată în țara noastră și a fost adusă special pentru acest monument din Elveția. Greutatea totală a coloanei (nucleu + “mărgele”) este de 29.173 kg.
Stabilit la Paris de pe la începutul secolului al XIX-lea, Constantin Brâncuși era dornic să „facă ceva pentru țară”, astfel că, în anul 1936, el a acceptat invitația de a ridica un monument dedicat gorjenilor și faptelor eroice ale acestora din timpul luptelor care s-au desfășurat pe malul Jiului în perioada primei conflagrații mondiale.
Ampla lucrare fusese comandată cu doi ani în urmă de Liga Națională a Femeilor Gorjene, care era condusă de Arethia Tătărescu, soția prim-ministrului liberal de atunci, Gheorghe Tătărescu și care și-a convins soțul să aloce banii necesari construirii monumentului din fondurile Ministerului Lucrărilor Publice.
În februarie 1935, Brâncuşi îi scria Militei Petraşcu – fosta să elevă, cea care o sfătuise pe Aretia Tătărescu, să i se adreseze – că este „ca un ucenic în ajun de a deveni calfă, aşa că propunerea nu putea să cadă mai bine”. Brâncuși a intenționat în mai multe rânduri să ridice monumente de for public, însă, cu excepția ansamblului de la Târgu Jiu, nici unul dintre proiectele lui nu s-au materializat.
Sculptorul a hotărât că o Coloană Infinită de mari dimensiuni care să fie ridicată în Târgu Jiu era cel mai potrivit monument pentru a-i comemora pe eroii căzuţi în Primul Război Mondial.
Dezvelirea coloanei a avut în ziua de 27 octombrie 1938, fără ca Brâncuși să fie prezent la ceremonie. Sculptorul s-a întors la Paris cu o lună în urmă.
După mai bine de un deceniu, Coloana Infinitului ridicată de Constantin Brâncuși a fost în pericol de demolare în trei rânduri. Primele tentative de demolare au avut loc în 1949 și 1951. După alți doi ani, comuniștii i-au ordonat activistului local Tănasie Lolescu, membru în Uniunea Tineretului Comunist, să dărâme monumentul, iar acesta s-a oferit să pună coloana la pământ cu tractorul.
Lolescu și tractoristul Milotin au încercat în zadar să pună la pământ colosul de metal de aproape 30 de tone. Cei doi au legat lanțurile de coloană și au tras de ea cu tractorul, dar lanțurile s-au rupt. S-au urcat apoi pe acoperișul tractorului și au legat lanțurile la un nivel mai sus. Au tras din nou, însă și această încercare a eșuat după ce tractorul s-a ridicat din partea din spate. La ultima încercare lanțurile s-au rupt din nou, iar acțiunea a fost definitiv abandonată.
Foto: Wikipedia
