Pulsul nostru, atât în repaus, cât și în timpul exercițiilor fizice, ne poate dezvălui riscul de atac de cord și capacitatea aerobă. O inimă sănătoasă nu bate cu regularitatea mecanismului de ceas. Accelerează și încetinește pentru a satisface nevoia schimbătoare de oxigen, deoarece activitățile fiecărei persoane variază pe parcursul zilei.
Frecvența cardiacă „normală” variază de la persoană la persoană. Cu toate acestea, o frecvență cardiacă neobișnuit de ridicată sau o frecvență cardiacă maximă scăzută poate însemna un risc crescut de infarct și deces.
Un lucru simplu pe care oamenii îl pot face este să-și verifice ritmul cardiac în repaus. Este destul de ușor de făcut și aceste informațiilor ne pot fi de foarte mare ajutor. Este o idee bună să ne luăm pulsul ocazional pentru a obține o idee despre ceea ce este normal pentru noi și pentru a identifica modificări neobișnuite ale acestuia sau regularității care pot justifica intervenția unui medic.
Când ne odihnim, inima pompează cea mai mică cantitate de sânge pentru a furniza oxigenul de care are nevoie corpul. Pentru majoritatea femeilor și bărbaților adulți sănătoși, ritmul cardiac în repaus variază de la 60 la 100 de bătăi pe minut.
Dacă ritmul cardiac în stare de repaus este în mod constant peste 80 de bătăi pe minut, este necesară o discuție cu medicul despre modul în care ritmul cardiac și alți factori individuali pot influența riscul de boli cardiovasculare.
Ritmul la care bate inima când lucrează cel mai mult pentru a satisface nevoile de oxigen ale corpului este ritmul cardiac maxim. Ritmul cardiac maxim joacă un rol major în stabilirea capacității aerobice – cantitatea de oxigen pe care o puteți consuma.
Mai multe studii observaționale de amploare au indicat faptul că o capacitate aerobă mare este asociată cu un risc mai mic de infarct și deces. Și un mic studiu controlat a demonstrat că bărbații și femeile cu tulburări cognitive ușoare care și-au crescut capacitatea aerobă și-au îmbunătățit performanțele la testele de memorie și raționament.
Vârsta și condiția fizică au un impact mare asupra ritmului cardiac de repaus. De asemenea, sunt și alți factori care pot afecta nivelul pulsului, cum ar fi temperatura corporală, poziția corpului (culcat, așezat sau în picioare), starea emotională, aportul de cofeina, anumite medicamente, afecțiuni cardiace sau tiroidiene subiacente.
Există mai multe moduri de a-ți verifica pulsul.
Pentru a ne verifica pulsul folosind această metodă, este necesar să găsim artera radială. Așezăm arătătorul și degetul mijlociu pe interiorul încheieturii mâinii opuse chiar sub degetul mare.
Nu folosim degetul mare pentru a ne verifica pulsul, deoarece artera din degetul mare ne poate împiedica să numărăm cu precizie.
Odată ce ne putem simți pulsul, numărăm câte bătăi simțim în 15 secunde.
Înmulțim acest număr cu 4 pentru a obține ritmul cardiac. De exemplu, 20 de bătăi în 15 secunde echivalează cu o frecvență cardiacă de 80 de bătăi pe minut (bpm).
Pentru a ne verifica pulsul folosind această metodă, este necesar să găsim artera carotidă. Așezăm arătătorul și degetul mijlociu pe partea laterală a traheei chiar sub osul maxilarului. Este posibil să mișcăm degetele până când vom simți cu ușurință că bate inima.
Numărăm impulsurile pe care le simțim timp de 15 secunde.
Înmulțim acest număr cu 4 pentru a obține ritmul cardiac.
De asemenea, putem găsi pulsul la nivelul piciorului. Aceasta se numește pulsul pedios. Așezăm degetul arătător și mijlociu deasupra celui mai înalt punct al osului care trece de-a lungul vârfului piciorului. Este posibil să mișcăm degetele de-a lungul osului sau ușor în ambele părți pentru a simți pulsul.
Odată ce am găsit pulsul, se numără bătăile timp de 15 secunde.
Înmulțim cu 4 pentru a obține ritmul cardiac.
Un alt loc pentru verificarea pulsului este artera brahială. Această metodă este utilizată cel mai frecvent la copiii mici. Întoarcem brațul astfel încât să fie ușor îndoit și brațul interior să fie orientat în sus spre tavan.
Așezăm degetul arătător și mijlociu de-a lungul părții laterale a brațului. Apoi mișcăm degetele un centimetru în sus pe braț.
Odată ce putem simți pulsul, numărăm câte bătăi apar în 15 secunde.
Înmulțim acest număr cu 4 pentru a obține ritmul cardiac.
Există mai multe dispozitive care ne pot indica ritmul cardiac, cum ar fi aparate de tensiune arterială la domiciliu,
brățări digitale de fitness, aplicații pentru smartphone, aparate de exercitii.
Cel mai precis dispozitiv pentru verificarea pulsului este un monitor fără fir legat în jurul pieptului. Se citește cu ajutorul unei brățări de fitness purtate pe încheietura mâinii.
Brățările de fitness digitale purtate la încheietura mâinii, aparatele de tensiune arterială la domiciliu și aplicațiile pentru smartphone-uri sunt mai puțin precise decât verificarea manuală a ritmului cardiac.
Cu toate acestea, aceste dispozitive sunt destul de precise și foarte utile atunci când facem mișcare.
Aparatele de exerciții pot avea mânerele metalice pentru a ne citi ritmul cardiac, dar acestea sunt adesea destul de inexacte. Pentru a ne verifica ritmul cardiac în timpul exercițiilor, cel mai eficient este să verificăm manual sau să utilizăm o brățară digitală de fitness.
Foto: Pexels.com
