Care sunt cele două locuri din lume unde o zi durează… șase luni?
Ne-am obișnuit ca ziua noastră să dureze 24 de ore și ziua și noaptea să alterneze. Vara, ziua este mai lungă, iar iarna mai scurtă. Dar, cum ar fi ca o zi să dureze… șase luni? Adică, timp de șase luni soarele să stea pe cer și să nu se facă noapte. Ar fi real? Ar fi plauzibil? Ei bine, există chiar două locuri în lume unde acest lucru se întâmplă: la nord de Cercul Arctic sau la sud de Cercul Antarctic.
De ce nu apune soarele la Polul Nord?
Situația de la Polul Nord este diferită față de cea de pe restul globului. Aici, Soarele poate sta pe cer zile întregi sau poate să nu fie văzut cu lunile. Un fenomen ciudat care are, totuși, o explicație logică.
La Polul Nord, lucrurile se desfășoară după două evenimente: noaptea polară și ziua polară. Astfel, în timpul solstițiului de vară soarele doar se apropie de orizont, dar niciodată nu apune. Drept urmare, există mai multe zile la rând în care soarele stă pe cer continuu. În schimb pe timpul solstițiului de iarnă, noaptea polară își face apariția, iar soarele nu se vede cu lunile. La pol aceste excepții au loc tot timpul anului, astfel încât acolo în decursul unui an lumina de zi durează în continuu 6 luni, urmată de 6 luni de noapte. Ciudat? Da. Firesc. Da.
Lucrurile se întâmplă în oglindă și la Polul Sud, la sud de Cercul Antarctic. Totuși, perioadele de zi polară și de noapte polară sunt inegale în ambele regiuni polare deoarece Pământul se află la periheliu la începutul lunii ianuarie și la afeliu la începutul lunii iulie. Ca urmare, ziua polară este mai lungă decât noaptea polară în emisfera nordică (la Utqiagvik, Alaska, de exemplu, ziua polară durează 84 de zile, în timp ce noaptea polară durează doar 68 de zile), în timp ce în emisfera sudică , situația este inversă — noaptea polară este mai lungă decât ziua polară.
Adaptarea la ziua de jumătate de an, o necesitate
Pentru mulți, ideea că într-o jumătate de an este întotdeauna zi poate părea copleșitoare, dar locuitorii din apropierea cercului polar au învățat să trăiască și să se adapteze la această realitate unică. Pentru ei, noțiunea de zi și noapte are o înțelegere diferită, iar ritmul vieții lor este guvernat de ciclul neobișnuit al luminii polare.
Satul Abisko este un bun exemplu de așezare care stă luni buni în beznă. Satul din Suedia este situat la 250 km în interiorul Cercului Polar. Întunericul începe în octombrie, urmează noiembrie, decembrie și ianuarie, iar lumina începe să revină în februarie.
„Unii oameni nu se pot adapta la asta (la nopțile lungi, n.red.). Încep să intre în depresie, mănâncă necontrolat și se îngrașă”, explică Mariana Figueiro, cercetător. Din februarie și până în octombrie este numai zi.
Foto: thisdayinaviation.com