Care sunt gradele de comparație ale adjectivului? Cum se formează gradele de comparație?

13.01.2021
Care sunt gradele de comparație ale adjectivului? Cum se formează gradele de comparație?

Gradele de comparație. Cuvinte precum mic, albastru și ascuțit sunt descriptive și toate sunt exemple de adjective. Deoarece adjectivele sunt folosite pentru a identifica sau cuantifica persoane individuale și lucruri unice, ele sunt de obicei poziționate înaintea substantivului sau pronumelui pe care îl modifică.

Care sunt gradele de comparație ale adjectivului?

Un adjectiv poate adăuga nuanță propoziției și poate oferi informații importante.

Pisica aceea este mare.
Nu vom conduce mașina veche.
Vulpea brună și rapidă sare peste câinele leneș.
Trenul era rapid.
Balonul cu aer era galben, mare și rotund.

În propozițiile de mai sus, mare, vechi, rapid, maro, leneș, rapid, galben, mare și rotund sunt adjective. Toate aceste cuvinte descriu sau modifică cumva un substantiv.

Gradele de comparație ale adjectivului

Cele trei grade de comparație ale adjectivului sunt pozitiv, comparativ și superlativ. În limba română întâlnim și adjective care nu au grad de comparație. Forma adjectivului își poate schimba forma atunci când există comparație, potrivit sursei.

Gradul pozitiv

Gradul pozitiv: se spune că un adjectiv se află în gradul pozitiv atunci când nu există comparație (înalt, scund, mare, mic, rece – muntele este înalt, copilul este scund, sacoșa este mare, paharul este mic, cafeaua este rece). La gradul pozitiv, adjectivele pot avea alături articolele cel, cea, cei, cele (copilul cel scund, sacoșa cea mare).

Gradul comparativ

Gradul comparativ: Se spune că un adjectiv se află în grad comparativ atunci când este folosit pentru a compara două substantive/pronume.

Păpușa Ioanei este mai mare decât păpușa Mariei.
Compunerea lui George este mai lungă decât compunerea lui Mihai.

Gradul comparativ poate avea trei trepte ale însușirii și se formează cu ajutorul unor adverbe sau locuțiuni adverbiale: gradul comparativ de superioritate (mai mare), de egalitate (la fel de mare, tot atât de mare), de inferioritate (mai puțin mare). Termenele de comparație sunt legate prin adverbele decât, ca sau prin locuțiuni prepoziționale față de, în comparație cu.

Gradul superlativ

Gradul superlativ: un adjectiv se află în grad superlativ atunci când este folosit pentru a compara mai mult de două substantive la gradul cel mai înalt sau cel mai scăzut. Folosim articolul „cel” înainte de gradele superlative.

Gradul superlativ poate fi relativ de superioritate (cel mai mare) sau relativ de inferioritate (cel mai mic). De asemenea, acesta poate fi superlativ absolut și arată cel mai înalt grad al însușirii.

În limba română există o serie de adjective ce nu pot fi comparate, cum ar fi complet, întreg, etern, viu, mort, rotund, unic, strămoșesc, perfect, gigant, colosal, veșnic. De asemenea, cele care provin din limba latină care aveau deja forme de superlativ sau comparativ. De exemplu: suprem, superior, inferior, optim, major, minor, interior, exterior, posterior, minim.

În concluzie, este incorectă sintagma „Colegul tău este are o pregătire mai superioară decât o ai tu”.

Foto: Pexels.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Astăzi, Rusia a dus războiul într-o fază nouă după ce a lansat o rachetă balistică intercontinentală asupra Ucrainei, fiind prima de acest gen de la începutul conflictului, din urmă cu... citește tot
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
În spațiul public, în preajma alegerilor prezidențiale, se tot vorbește despre „cotele de gen”. Se pleacă de la premisa că în anumite domenii, femeilor nu li se dau aceleași șanse ca... citește tot
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Carol al II-lea a fost regele României timp de 10 ani, între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Domnia sa a fost una plină de controverse și mulți oameni politici ai acelor vremuri nu l-au vrut... citește tot