Dezvoltarea umanității a fost impulsionată semnificativ de apariția internetului. Dorința de a comunica instant și de a transmite informații rapid a făcut ca cercetările în acest domeniu să ia amploare de la un an la altul.
Internetul este direct legat de drepturile omului. Accesul la acesta permite libertatea de gândire, opinie și exprimare, precum și drepturile noastre la muncă, educație și confidențialitate. Înlăturarea sau ignorarea libertăților digitale este opresivă.
În secolul al XXI-lea, s-ar putea presupune că accesibilitatea la internet este o necesitate de bază întâlnită în fiecare colț al acestei lumi. Cu toate acestea, potrivit World Atlas, există țări în lume care au acces limitat sau nu au deloc internet.
În anii 2006, 2007 și 2008, Belarus a fost catalogat drept „inamic al internetului” de către Reporterii fără frontiere. Guvernul Belarusului folosește controale de a doua și a treia generație pentru a gestiona spațiul național de informații din Belarus.
Înainte de 2006, majoritatea zonelor din Belarus nu aveau acces la internet în bandă largă de niciun fel. Astăzi, Minsk, capitala Belarusului, este cel mai conectat loc din țară, accesul la internet în zonele rurale fiind limitat.
Myanmar, cunoscută în trecut ca Birmania, are acces la internet de la începutul anului 2000. Cu toate acestea, a existat multă cenzură din partea guvernului militar, care s-a redus semnificativ în septembrie 2011. În prezent, doar aproximativ 1% din populația Myanmarului este pe internet. În afara centrelor orașului, accesul la internet în Myanmar este extrem de restrictiv.
China are cel mai mare număr de utilizatori de internet din lume . Cu toate acestea, cenzura internetului din China este extremă, guvernul implementând peste 60 de reglementări pe internet. Autoritățile monitorizează accesul la internet al persoanelor și blochează conținutul site-ului. Site-urile populare precum Google sunt blocate în China.
Internetul a fost introdus în Cuba la sfârșitul anilor 90, dar a stagnat din diverse motive, inclusiv lipsa finanțării și restricțiile guvernamentale stricte. Cu toate acestea, există încă o cenzură extinsă, guvernul controlând strâns internetul. În prezent, mai puțin de jumătate din populația țării are acces la internet. Internetul mobil nu există aici.
În timpul guvernării lui Hosni Mubarak, internetul în Egipt a fost considerat „parțial liber”. La 25 ianuarie 2011, când au început protestele, Twitter și Facebook au fost blocate, iar două zile mai târziu, rapoartele au susținut că accesul la internet a fost oprit. În 2017, 62 de site-uri web au fost interzise.
Guvernul din Iran folosește restricționarea internetului pentru a frustra utilizatorii și a le limita comunicațiile. Acest lucru poate fi observat în zilele de dinaintea alegerilor și ori de câte ori au loc evenimente împotriva regimului. În prezent, doar aproximativ jumătate din populația Iranului dispune de un fel de conexiune la internet. Majoritatea acestor conexiuni se află în centrele urbane.
Siria a interzis diverse site-uri web din motive politice, pe lângă arestarea persoanelor care le accesează. Conectivitatea la internet a fost oprită la sfârșitul lunii noiembrie 2011, apoi de zece ori în 2013 și 2014.
În trecut, internetul a fost cenzurat în Tunisia, dar după înlăturarea președintelui Zine Ben Ali, cenzura s-a redus semnificativ. De asemenea, noul guvern a eliminat filtrele de pe rețelele de socializare.
Sistemul de presă și de comunicare din Turkmenistan este controlat de stat. Piața telecomunicațiilor rămâne foarte mică, deși țara a început să aibă acces la internet în 1997.
Uzbekistanul a avut pentru prima dată internet la sfârșitul anului 1995, dar creșterea a fost lentă. În plus, există restricții puternice și controale stricte. În Uzbekistan există aproximativ 9 milioane de persoane conectate, din totalul de 32 de milioane de locuitori ai țării.
Locuitorii din Vietnam au accesul la internet blocat de guvern, în special pentru site-urile care sunt critice pentru guvern. De asemenea, sunt blocate informațiile despre opoziția politică de peste hotare, subiecte religioase sau drepturile omului.
La polul opus, Islanda a rămas cel mai bun protector din lume al libertății internetului în perioada de acoperire. Utilizatorii acestei țări insulare se bucură de conectivitate aproape universală, restricții minime privind conținutul online și protecții puternice pentru drepturile lor online.
Foto: Depositphotos.com
