În urmă cu câteva zile, România a câștigat procesul Roșia Montană. Pe lângă faptul că firma canadiană Gabriel Resources trebuie să plătească statului 9,4 milioane de euro, cel mai important este că România nu mai are de plată despăgubiri de miliarde. Așadar, aurul de la Roșia Montana nu va mai fi exploatat. Totuși, cât aur mai există în subteran?
Miza Roșia Montana este în continuare enormă întrucât este unul dintre cele mai mari zăcăminte din Europa de aur, argint și platină. Se pare că în subteran sunt peste 300 de tone de aur și 1500 de tone de argint (atât apreciau canadienii că vor extrage într-o perioadă de 16 ani), care ar valora peste 19 miliarde de euro.
„Rezervele estimate de aur de la Roşia Montană sunt de 314 tone, din care vor fi scoase efectiv 245 de tone. Raportând această cantitate la perioada de exploatare propriu-zisa, de 16 ani, rezultă că doar proiectul minier de la Roşia Montană va produce anual, în medie, circa 15 tone de aur”, explicau specialiștii de la Roşia Montană Gold Coporation
Extracţia aurului a fost sute de ani una dintre ocupaţiile principale ale locuitorilor din Munţii Apuseni. La Arhivele Naţionale Alba există un document valoros care arată nivelul de producție de aur și argint de la Roșia Montana între 1852 şi 1938.
În anul 1852, din cele 249 de tone de minereu de la Roşia Montană au rezultat, în urma prelucrării, 1, 3038 de aur şi 0, 6366 kilograme de argint.
Producţia a explodat câţiva ani mai târziu, în 1867, când din cele 4.306 tone de minereu au rezultat 25, 4642 kilograme de aur şi 17, 0130 kilograme de argint.
În anul 1905 s-au prelucrat 12.235 de tone de minereu, din care s-a obţinut 89,8475 kilograme de aur şi 42, 4871 kilograme de argint. Trei ani mai târziu, subsolul Roşiei Montane a dat o cantitate de 106, 710 kilograme de aur şi 44,4550 kilograme argint. În anul Unirii Transilvaniei cu România, 1918, din prelucrarea a 12.805 tone de minereu au rezultat 28,140 kilograme de aur şi 18,812 kilograme de argint, scrie Historia.ro. Astfel, în cei 86 de ani s-au extras aproximativ 2,5 tone de aur.
În anul 2021, UNESCO a introdus Roşia Montană pe lista obiectivelor protejate mondiale. Specialiștii care au analizat dosarul au fost de acord că situl „Peisajul cultural minier Roșia Montană reprezintă cel mai mare și relevant exemplu de minerit subteran aurifer din lume, datând din perioada ocupației romane a Daciei”. Roșia Montană se alătură altor obiective din România care fac parte din patrimoniul cultural universal: Delta Dunării, bisericile din nordul Moldovei și cele de lemn din Maramureș, satele cu biserici fortificate din Transilvania, centrul istoric din Sighișoara sau cetățile dacice din munții Orăștiei”.
Foto: peterlengyel.wordpress.com