Cât durează, de fapt, un an? NU, nu 365 de zile!

Un an pe Pământ înseamnă aproximativ 365 de zile. De ce este considerat un an? Ei bine, aproximativ 365 de zile este durata Pământului să orbiteze în jurul Soarelui o singură dată. De ce aprroximativ? 

De asemenea, anul tropical este perioada de timp necesară Soarelui pentru a trece de la echinocțiul de primăvară la echinocțiul de primăvară. Este egal cu 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și 46 de secunde sau 365,2422 de zile. Anul tropical este folosit pentru a urmări anotimpurile, plantarea și recoltarea.

Cum calculează oamenii de știință durata unui an?

Începem cu un calendar de 365 de zile pe an. Anul nostru calendaristic este mai scurt decât anul tropical cu 0,2422 zile. Deci pentru a corecta (aproximativ), adăugăm 1 zi la fiecare patru ani (an bisect). Astfel, trei ani calendaristici au 365 de zile; al patrulea an calendaristic este de 366 de zile. Lungimea medie a anului calendaristic în zile devine acum: (3 x 365 + 366)/4 = 365,25 zile.

Acest sistem calendaristic a fost instituit, de fapt, pentru a fi folosit în Imperiul Roman de către Iulius Cezar în jurul anului 46 î.Hr. Dar, deoarece calendarul iulian a fost cu 0,0078 de zile (11 minute și 14 secunde) mai lung decât anul tropical, erorile de cronometrare s-au acumulat treptat.

Între 46 î.Hr. și 1582 d.Hr., această eroare acumulată s-a ridicat la un total de: 0,0078 x (1582 + 46) = 12,7 zile. În 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul specificând că toți anii divizibili cu 4 trebuie să fie ani bisecți, cu excepția anilor de secol, care trebuie să fie divizibili cu 400 pentru a fi ani bisecți.

Nu mai folosim anul iulian pentru calendare, dar este folosit pentru a defini anul-lumină ca măsură a distanței. Calendarele moderne sunt stabilite în funcție de anul tropical , care urmărește timpul necesar pentru a ajunge de la echinocțiul de primăvară la echinocțiul de primăvară – aproximativ 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și 46 de secunde sau 365,2422 de zile. Este probabil cea mai cunoscută măsură a unui an, deoarece este cea mai utilă pentru oamenii de aici de pe Pământ.

Dar există o problemă cu anul tropical: Pământul se clătină. În loc să ne învârtim ca un glob pe o axă, ne întoarcem ca un vârf. Aceasta înseamnă că orientarea ecuatorului Pământului se schimbă în mod constant foarte ușor. Astfel se modifică și momentul echinocțiului (când ecuatorul trece prin centrul soarelui). Consecința tuturor acestor clătinări este că un an tropical se termină cu aproximativ 20 de minute înainte ca Pământul să finalizeze de fapt o orbită a Soarelui.

Pentru a afla cât durează această călătorie, ne uităm la anul anomalistic. Aceasta este măsurarea numărului de zile necesare pentru ca Pământul să revină la periheliu – punctul în care este cel mai aproape de soare. Iese la aproximativ 365,259636 zile pe an.

Dar orbita Pământului nu rămâne aceeași în fiecare an. Prezența mare, care se profilează, a lui Jupiter în sistemul nostru solar înseamnă că elipsa pe care o circumscrie Pământul în jurul Soarelui este distorsionată.

„Totul se mișcă în univers. Într-adevăr provoacă probleme”, a explicat Jonathan McDowell de la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică, potrivit The Washington Post.

Soluția astronomilor este să măsoare timpul după cel mai mare și mai fix cadru pe care îl pot găsi: întregul cosmos. Ei respectă anul sideral, timpul necesar pentru ca Soarele să revină în aceeași poziție față de stelele fixe (cele mai îndepărtate).

Anul acesta durează 365 de zile, 6 ore, 9 minute și 9 secunde, sau aproximativ 365,26 zile. Deoarece aceasta este măsurarea cea mai utilă pentru astronomi, este logic ca NASA să o folosească pentru a compara Pământul cu exoplanetele TRAPPIST-1.

Foto: Depositphotos.com