Câți deputați și senatori are România? Pe loc este România în UE ca număr de senatori și deputați?

Parlamentul României este organul reprezentativ suprem al poporului şi unica autoritate legiuitoare a ţării noastre. Conform Articolului 61 din Constituția României, Parlamentul României este alcătuit din 2 camere, Camera Deputaților și Senat.

Câți deputați și senatori are România?

Conform Constituției României, Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.

În momentul de față, 329 de deputați și 136 de senatori ne reprezintă în Legislativul României, țara noastră ocupând la acest capitol locul 6 în Uniunea Europeană.

Potrivit archive.ipu.org, dintre țările membre ale Uniunii Europene, Italia are cel mai mare număr de parlamentari (951), fiind urmată de cel din Franța (925 parlamentari), Germania (778), Spania (615), Polonia (560) și, apoi, România (465).

Istorie parlamentară de 189 de ani

Istoria parlamentară în România datează din anul 1831. În acel an, în Țara Românească a fost adoptat un act cu caracter constituțional denumit „Regulament organic”. Documentul a fost aplicat un an mai târziu și în Moldova. De altfel, Regulamentele organice au pus bazele parlamentarismului în Principatele Române.

După cum scrie Wikiwand, Convenția de la Paris din august 1858 a modificat și lărgit principiul de reprezentare națională. Prin Statutul Dezvoltător al acestei convenții, adoptat prin plebiscitul din mai-iunie 1864, a fost introdus Corpul Ponderator, redenumit mai târziu Senat ca a doua cameră.

Constituția adoptată în 1866 a definit funcționarea Parlamentului în concordanță cu modul de organizare și de funcționare a parlamentelor existente la acea vreme în Europa Occidentală.

Între anii 1881 și 1947, România a fost monarhie parlamentară. La începutul anului 1938, odată cu instaurarea regimului de autoritate monarhică a lui Carol al II-lea, și în 1940, după instaurarea dictaturii militare, rolul parlamentului a fost diminuat, acesta fiind lipsit de principalele sale atribuții. Ulterior, activitatea Parlamentului a fost suspendată.

În perioada comunistă, parlamentul a fost reorganizat prin Constituția adoptată în anul 1948 ca o adunare unicamerală, denumită Marea Adunare Națională, organism formal, subordonat total puterii comuniste.

Prin Constituția din 1965, Marea Adunare Națională a fost definită drept „unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste România”.

După Revoluția din Decembrie 1989, prin Constituția din 1991, rolul Parlamentului a fost restabilit, ca organism de bază al regimului democratic autentic, bazat pe alegeri libere și pluralism politic.