Câți români știau carte la 1800?

Sistemul de învățământ din România are o istorie îndelungată și a fost influențat o bună bucată de timp de Biserică. În Principatele Române, la începutul anilor 1800 rata de analfabetizare în rândul populației era de aproximativ 95%, iar acest lucru s-a văzut în dezvoltarea ulterioară a țării.

Potrivit datelor oficiale, în anul 1899, în mediul rural 85% dintre oameni nu știau să scrie și să citească. Practic, după 100 de ani, mai nimic nu se schimbase la capitolul învățământ. Așadar, în Regatul României rata de analfabetizare era mai mare decât era în Occident în anii 1500. În felul acesta se poate explica și decalajul economic în favoarea statelor din vest.

Biserica nu încuraja oamenii să învețe

Conform istoricilor, în perioada anilor 1800 lipsa educației era prezentă nu numai la oamenii obișnuiți, ci și în rândul boierimii. Cu toate că aveau o situație financiară mai bună, nici aceștia nu erau dornici să învețe să scrie și să citească. Viața oamenilor din acea vreme funcționa mai mult după dogmele teologice, iar preoții încurajau credincioșii la o supunere totală față de cutumele religioase.

În mod surprinzător, nici popii nu știau carte, asta și deoarece orice bărbat putea fi hirotonit ca preot dacă plătea o taxă. Cu alte cuvinte, corupția era endemică în acest domeniu sfânt. Ca atare, era greu ca un om al bisericii să ceară credincioșilor să învețe să scrie și să citească, atâta timp cât nici el nu știa și învățase pe de rost ceea ce trebuie să spună în casa Domnului.

Instituțiile educaționale, Academiile Domnești de la București si Iași, au fost înființate la începutul anilor 1800 și avea o activitate sumară. Cei cu situație financiară mai bună își angajau educatori particulari, greci în special, cunoscători de mai multe științe.

Majoritatea textelor scrise era în limba slavonă, iar trecerea la alfabetul latin a reprezentat un punct de cotitură în educația viitoarelor generații. Introducerea limbii române în educație (alături de greacă, turcă, germană sau rusă) a aparținut ultimilor fanarioți.

Biserica Ortodoxă Română s-a opus cu îndârjire schimbărilor și a aruncat chiar și un blestem asupra celor care au încurajat trecerea la alfabetul latin, printre ei și Ion Heliade Rădulescu.

Cine sunteți voi să cutezați a strica limba românească și a vă atinge de legea și de credința pravoslavnică? Ce sunt eresurile acestea? Unde mai e Alfa și Omega, nelegiuiților, dacă voi ați lepădat pe Omega? S-a dus și legea și credința de când s-au dus acele vremi când niște oameni ca d-alde voi era arși de vii. Surghiun am să vă fac pe toți câți ați ieșit din cuibul dracului, a blestemat mitropolitul Grigore, scrie pe pagina de Facebook a istoricului Radu Oltean.

În concluzie, românilor nu prea le-a plăcut cartea, iar acest lucru s-a poate observa în felul cum țara noastră s-a dezvoltat, de-a lungul timpului, spre deosebire de celelalte state europene vestice. Cert este că învățătura nu a omorât pe nimeni, însă lipsa acesteia te poate duce la sapă de lemn.

Foto: Facebook.com