Ce avem de împărțit noi cu rușii? În primul rând, faimosul tezaur care a fost trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial și care nu a mai fost niciodată returnat în întregime. În ciuda faptului că politicienii români au făcut presiuni de-a lungul timpului, tezaurul nu s-a mai întors în țară. Dar, ce crede Putin despre tezaur, o comoară care astăzi ar valora miliarde de euro?
În august 1916, România luase decizia intrării în război, alături de Antantă. Trupele germane, austro-ungare și bulgare au preluat inițiativa ocupând în toamna aceluiași an Dobrogea, Oltenia și Muntenia. Conducerea României a fost nevoită să mute capitala țării de la București la Iași și să organizeze rezistența în fața invadatorilor în Moldova.
Astfel, în luna noiembrie a anului 1916, s-a decis și mutarea sediului Băncii Naționale a României. Cu această ocazie și tezaurul a fost transportat la Iași. Era vorba la acea vreme despre 93,4 tone de aur (91 de tone de monede istorice de aur și 2,4 tone de lingouri de aur). Oamenii politici ai vremii au luat în calcul mutarea tezaurului la Moscova, cu atât mai mult cu cât Banca Națională a Franței luase o decizie similară și mutase tezaurul în Statele Unite ale Americii.
Zis și făcut. Transportul care ajungea cu trenul în Moscova cuprindea acte, documente, manuscrise, monede vechi, tablouri, cărți rare, odoarele mănăstirești din Moldova și Muntenia, arhive, depozite, colecții ale multor instituții publice și particulare, efecte publice și alte valori (cum ar fi acțiuni, obligațiuni, titluri de credit, gajurile Muntelui de Pietate etc.) și o cantitate de 93,4 tone de aur (91 de tone de monede istorice de aur și 2,4 tone de lingouri de aur). Tezaurul a fost dus la Kremlin în două etape: între 12 și 14 decembrie 1916 (17 vagoane) și între 23 și 27 iulie 1917 (24 de vagoane).
După anul 1935, când relațiile diplomatice cu Rusia au fost reluate, Kremlinul a restituit o parte din arhive. În anul 1956, comuniștii români primeau de la tovarășii rusi o altă tranșă: tablouri, câteva comori antice si ceva documente. Restul a rămas la Moscova.
Invitat la Digi24, Traian Băsescu a povestit că a vorbit cu Vladimir Putin despre problema tezaurului atunci când era în funcție. Totuși, liderul de la Kremlin nu i-a recunoscut că Rusia are Tezarul României.
„La rugămintea mea, de a da atenţie returnării tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial, răspunsul preşedintelui Putin a fost ‘Noi nu găsim aşa ceva. Nu se găseşte’, ceea ce nu e adevărat. Ştiu precis unde este, cum e depozitat şi nici n-a fost valorificat în vreun fel. Este acolo, depozitat în hrubele Kremlinului, îmi permit să spun, şi deocamdată nu vor să-l returneze”, a spus Traian Băsescu.
Acesta a adăugat: „Tezaurul Băncii Naţionale va fi returnat de Moscova„la un moment dat, în momentul în care în Rusia s-ar putea să apară democraţia”.
Astăzi, tezaurul României ar valora câteva miliarde de euro. Nu se știe dacă nu cumva rușii, aflați într-o nevoie stringentă de lichidități la începutul anilor ’20, au început să vândă aur pe piețele internaționale. Aur românesc din tezaur ar fi apărut în țările scandinave, în Franța și în Marea Britanie.
Altfel, Parlamentul European (PE) va discuta săptămâna viitoare o rezoluție privind Tezaurul României, însușit de Rusia în urmă cu peste un secol, potrivit agendei oficiale a PE și europarlamentarului PMP Eugen Tomac, scrie hotnews.ro.
În contextul războiului din Ucraina, active de circa 260 de miliarde de euro ale Băncii Centrale a Rusiei (cash și instrumente financiare) au fost imobilizate în jurisdicțiile țărilor G7 și UE, peste o treime dintre acestea fiind „înghețate” în Uniunea Europeană.
