Ce este o lovitură de stat? Când are loc o lovitură de stat? Care este cea mai cunoscută din istoria României?

După primul tur al alegerilor prezidențiale în care Călin Georgescu a câștigat se vorbește în spațiul public despre o eventuală „lovitură de stat”. Ce este, de fapt, lovitura de stat și cum se manifestă?

O lovitură de stat reprezintă o acțiune politică rapidă și adesea violentă, prin care un grup restrâns de persoane sau o facțiune din cadrul unui stat preia puterea de guvernare, înlăturând autoritățile legitime, fără a respecta procedurile constituționale sau legale. Acest act are scopul de a schimba conducerea unui stat, iar în multe cazuri, este realizat de militari, oficiali guvernamentali sau chiar de grupuri de elită, care nu mai acceptă autoritatea guvernului existent.

Caracteristicile loviturii de stat

Schimbarea bruscă a puterii: Lovitura de stat este caracterizată printr-o schimbare rapidă și neașteptată a conducerii unui stat. Acest lucru se poate întâmpla într-un interval scurt de timp, uneori doar câteva ore, și este realizat prin forță sau amenințări de violență. În majoritatea cazurilor, loviturile de stat au loc fără consultarea populației sau a instituțiilor democratically alese.

Acte de violență și instabilitate: De obicei, loviturile de stat sunt însoțite de conflicte violente. Aceasta poate include lupte între forțele loiale guvernului înlăturat și cele care preiau puterea, dar și represiuni împotriva celor considerați opozanți ai noii puteri. Instabilitatea creată poate afecta grav economia, ordinea socială și siguranța cetățenilor.

Absenta legalității: Spre deosebire de schimbările de guvern din cadrul unui proces democratic, loviturile de stat sunt ilegale și neconstituționale. Preluarea puterii se face prin forță, în afacerea legii, fără respectarea mecanismelor parlamentare, judiciare sau ale alegerilor libere.

Motivațiile loviturilor de stat: Motivele care pot sta la baza unei lovituri de stat sunt multiple. De la nemulțumiri față de corupția guvernului, probleme economice grave sau incapacitatea unui guvern de a răspunde eficient la crize, până la dorința unor grupuri de a prelua puterea pentru a-și satisface propriile interese. Uneori, loviturile de stat sunt justificate de cei care le organizează prin argumente de „salvarea națiunii” sau „restaurarea ordinii”, deși acest lucru nu este adesea demonstrat de realitatea politică.

Tipuri de lovituri de stat

• Lovitura de stat militară: Acesta este tipul cel mai frecvent întâlnit în istorie și se produce atunci când armata preia puterea din stat. De obicei, se întâmplă când liderii politici sunt percepuți ca fiind ineficienți sau incapabili să mențină stabilitatea națională. După preluarea controlului, armata poate instala un guvern militar sau poate pune în loc o conducere civilă marionetă.
• Lovitura de stat civilă: Aceasta are loc atunci când grupuri civile, adesea din cadrul elitei politice sau economice, înlocuiesc guvernul, fără intervenția directă a armatei. Acest tip de lovitură de stat poate fi mai subtil, dar la fel de eficient, și poate implica presiuni economice sau sociale, subminarea autorității liderilor guvernamentali sau mobilizarea populației.
• Lovitura de stat combinată: În unele cazuri, loviturile de stat sunt o combinație între forțele militare și cele civile. Astfel, armata și grupuri de influență politică pot colabora pentru a răsturna guvernul aflat la putere. Aceasta poate fi o variantă mai complexă, în care diferite facțiuni se aliază pentru a controla statul.

Care a fost cea mai cunoscută lovitură de stat din istoria României?

În România, cea mai cunoscută lovitură de stat a avut loc pe 23 august 1944. Ion Antonescu a fost dat jos de la conducerea țării de către regele Mihai I, prin lovitura de stat din 23 august 1944.

La acea vreme, Germania retrăsese divizia de tancuri Gross Deutschland de pe frontul românesc, în contextul în care armata sovietică se regrupa de câteva luni pe linia frontului și putea porni, în orice moment, un mare atac.

Regele Mihai a sesizat un moment bun pentru lovitura de stat. Astfel, Regele Mihai i-a cerut mareșalului Ion Antonescu scoaterea României din război. Antonescu a refuzat să accepte ieșirea din război, justificându-și refuzul prin „cuvântul de ofițer dat lui Adolf Hitler” că va merge alături de el până la capăt.

Regele s-a văzut nevoit să folosească parola „Dacă lucrurile stau așa, atunci nu ne mai rămâne nimic de făcut!” pentru a chema pe colonelul Emilian Ionescu cu un grup de patru soldați care i-au arestat pe mareșal și pe Mihai Antonescu. Astfel, regimul Antonescu a căzut printr-o lovitură de stat.