Pe scena vieții politice sunt numeroase ideologii și doctrine politice. Fiecare dintre ele își anunță superioritatea conceptelor, care stau la baza lor, precum și a principiilor de dezvoltare ale societății. În funcție de nivelul de civilizație al unui stat, unele dintre aceste doctrine au avut o prindere mai mare la public față de altele, însă trebuie luat în calcul și situația istorică și geografică.
Socialismul a apărut, pentru prima dată, în Marea Britanie, la începutul secolului al XIX-lea, iar termenul a fost folosit pentru a-i descrie pe discipolii lui Robert Owen. Ulterior, această doctrină s-a răspândit în toată lumea, fiind mai multe forme de socialism.
Cu toate acestea, toți adepții socialismului, indiferent de forma sa, susțin că originile lor se găsesc în luptele din secolele XIX și XX ale muncitorilor din industrie și din agricultură. Aceste confruntări au fost duse conform principiului solidarității și pentru făurirea unei societăți egalitariste, cu o economie care ar servi dezvoltării întregii populații, ci nu doar persoanelor bogate.
Odată cu dezvoltarea societăților, socialismul s-a adaptat și s-a transformat la nevoile populațiilor de la acea vreme.
Socialismul marxist – Acesta a avut ca principali adepți pe: Karl Marx, cel care i-a dat și numele, Friedrich Engels, Paul Lafargue, Rosa Luxemburg, Karl Liebknecht, Antonio Gramsci, Vladimir Ilici Lenin, Leon Trotsky. Această doctrină, dezvoltată și creată de Karl Marx, avea ca obiectiv punerea în comun a mijloacelor de producție și de schimb și repartiția echitabilă a bunurilor. Totodată, aceasta presupunea emanciparea muncitorilor și țăranilor, pentru o lume fără clase sociale și fără oprimare, iar în final eliminarea pieței, a capitalului, a muncii ca marfă și chiar a banilor.
Comunismul – Acesta reprezintă socialismul extremist, fiind ansamblul concepțiilor socialiste cu câteva adăugiri mai dure. Comunismul prevede instaurarea orânduirii ca o cerință a rațiunii, ca o concretizare a unui ideal moral și nu face distincție între clasele sociale, între săraci și bogați, între exploatați și exploatatori, așa cum fac marxiștii. În comunism totul este pentru stat, nimic în afara lui.
Socialismul anarhist (libertar) – Această doctrină exprimă o critică radicală a societății și a tuturor formelor de guvernare. Potrivit acesteia, individul nu se poate dezvolta liber și este constrâns la corupție.
Socialismul reformist – Doctrina păstrează din marxism obiectivul depășirii capitalismului și făurirea unei societăți socialiste în care mijloacele de producție să fie proprietate colectivă. Socialismul reformist vrea ca statul burghez să fie constrâns, prin lupte sindicale și parlamentare. Totodată, cere să fie făcute reformele necesare perfecționării societății.
Social-democrația – Această doctrină reprezintă partea democratică a socialismului. Ea se separă de ideile marxiste și duce o politică cu reforme sociale, de centru-stânga. Ideile social-democrate au la bază principiile Revoluției franceze: libertate, egalitate și fraternitate, vizând o societate bazată pe acțiunea comună a tuturor cetățenilor, care au aceleași drepturi și obligații.
Foto: independent.org
