Ce înseamnă „mană cerească”? Care este originea expresiei?

Mană cerească. Cine nu a auzit sau nu a folosit măcar o dată expresia „mană cerească”? Această expresie este utilizată cu sensul de „surpriză plăcută care aduce belșug” sau cu sensul de „sursă inepuizabilă de câștig”. Totuși, care este originea expresiei?

De unde vine sintagma „mană cerească”?

La bază, mana este, conform definiției, un „lichen comestibil care crește pe stânci în forma unor mici gheme cenușii, purtate uneori de vânt în locuri foarte depărtate, unde cad ca o ploaie, rod, abundență, surpriză plăcută, belșug obținut fără efort”.

Ei bine, originea expresiei vine din perioada în care poporul evreu era în pribegie și Dumnezeu le-a făcut o surpriză, dându-le hrană gustoasă zi de zi, dimineaţa şi seară şi gata preparată pe gustul fiecăruia.

Cu alte cuvinte, mana era o substanţă care a constituit hrana de bază a israeliţilor în timpul pribegiei de patruzeci de ani prin pustie.

„Această hrană a israeliţilor era o pâine materială şi de folos trupului, creată de Dumnezeu, asemănătoare cu grăunţele, măruntă, ca sămânţa de coriandru, la gust ca turta cu miere, de culoare albă, asemenea cristalului sau gheţii curate. Poporul o aduna şi o măcina ori o pisa, apoi o punea în oale şi o făcea turte pe care le cocea în spuză”, explică pentru publicația adevarul.ro Arhim. Luca Diaconu.

Totuși, expresia poate fi folosită și cu sens spiritual: „Mana înseamnă Cuvântul lui Dumnezeu care hrăneşte sufletul şi care este potrivit tuturor, pe măsura fiecăruia, prin lucrarea practică şi prin cunoştinţă. Însă dacă cineva se foloseşte de Cuvânt în mod cuvenit şi după raţiune, adică atinge calea de mijloc a virtuţilor, fugind deopotrivă şi de excesul acestora şi de lipsirea de vreuna din ele, acesta culege mana după dreapta socotinţă”, notează Sfântul Maxim Mărturisitorul în lucrările sale.

Acesta mai spune: „Dar când se foloseşte de Cuvânt nu în chip cuvenit, ci în exces , căci este bine să înţelegem ceea ce se spune, în Scriptură, de la o singură virtute, precum dacă cineva a ajuns la înfrânare şi se fereşte de desfrânare, dar judecă nunta ca spurcată, deja i s-a stricat aceluia raţiunea înfrânării lui, din pricina nemăsurii mândriei, şi nu numai că i se strică lui mana, ci mişună de viermi, adică naşte celelalte patimi”.

Mană cerească, în investigația Recorder

În una dintre ultimele investigații ale Recorder, arhiepiscopul Teodosie, înalt prelat al Bisericii Ortodoxe Române, tratează traficul de influență ca pe o „mană cerească”. De atunci, mii de oameni au căutat pe Google originea expresiei „mană cerească”.