Ce mânca Ceaușescu de Revelion? „Dacă lipseau era vai și amar”
Viața intimă a cuplului prezidențial Nicolae și Elena Ceaușescu a fost mulți ani ferită de ochii iscoditori ai publicului. După Revoluția din decembrie 1989 și moartea celor doi, la iveală au ieșit o serie de amănunte din sânul familiei Ceaușescu. Fiica lui Marin Ceaușescu, fratele mai mare al dictatorului, a publicat volumul „Nu regret, nu mă jelesc, nu strig”, unde a dat detalii inedite, cum ar fi meniul familiei din seara de Revelion.
Ce mânca Ceaușescu la ocazii?
De cele mai multe ori, familia Ceaușescu petrecea Revelionul în casa din Bulevardul Primăverii. Era o petrecere tradițională cu mâncare multă și veselie. În mod neașteptat, mesele nu conțineau preparate exclusiviste, precum fructele de mare sau icrele negre. Aceștia preferau piftia, friptura sau salată de boeuf.
Ei mâncau mâncăruri tradiționale, sarmale, friptură, pui la ceaun, piftie, salată de boeuf, care oricum nu lipseau de la mesele de sărbătoare. Dacă lipseau era vai și-amar!, a povestit Mihaela Moraru (Ceausescu).
Aceasta a continuat: Tanti Lenuța mai bea băuturi dulci, pentru femei, dar nu se îmbăta. Lui Nicolae Ceaușescu îi mai plăceau în special preparatele tradiționale din pește: ciorba de pește, plachia și saramura. Dar marea lui pasiune rămâneau sarmalele. De băut, se mai bea vin alb și țuică de prună, fiartă și îndulcită. Cam ăsta era meniul lor de ani de zile, la petreceri, la aniversări sau la Revelion.
În acele timpuri, mulți români erau de părere că Ceaușescu merita tot ceea ce este mai bun prin gospodării: șunculițe proaspăt afumate, cârnați condimentați sau carne de porc. Unele dintre pachete chiar ajungeau pe masa prezidențială după ce erau atent verificate de securiști.
Ceaușescu avea și mofturi. A trimis un avion după pepene galben
În ciuda faptului că era un om simplu, Ceaușescu avea și ocazii când epata. Pe 1 februarie 1969 a avut loc la Timișoara întâlnirea dintre Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, liderul Yugoslaviei. Atât Tito, cât şi Ceauşescu se numărau la acea vreme printre contestatarii dominaţiei sovietice în mişcarea comunistă internaţională.
Tito și delegația sa au fost primiți la Timișoara foarte protocolar, cu atât mai mult cu cât liderul iugoslav avea să stea 5 zile în România, o perioadă destul de lungă. Ce s-a întâmplat în ultima seară a vizitei este un adevărat scenariu de film care se termină cu „happy end”.
În ultima seară, s-a organizat banchetul de final, la Internaţional. Noi trebuia să preparăm ce scria la meniul pe care îl primeam. Dimineaţa, am observat că la desert era şi pepene cu îngheţată. Dar de unde pepene galben, deoarece era iarna. S-au dat telefoane peste telefoane, însă fără succes, avea să povestească pentru historia.ro Feri Datcu, fostul bucătar care se ocupa de protocolul oficial când venea Ceauşescu la Timişoara.
Acesta a continuat: Directorul de la Gospodăria de Partid a venit şi a dat telefon la aeroport, de unde a fost trimis un avion MIG în Grecia. S-a întors cu şase bucăţi de pepene, astfel că seara, pe la ora 12.00, oaspeţii au putut să servească pepenele cu îngheţată.