Ce obicei avea Constantin Noica zi de zi, indiferent de vreme?

Constantin Noica a fost unul dintre marii scriitori și filozofi ai țării noastre, în secolul trecut. Născut în data de 12 iulie 1909, Noica a trăit două războaie mondiale și cea mai mare parte a comunismului. Ultimii ani din viață și i-a petrecut la Păltiniș, într-o cabană modestă, însă chiar și acolo era căutat de tinerii pasionați de filozofie pentru a lua meditații.

Marele filozof și-a trăit ultima parte a vieții în mansarda unei cabane. Camera sa era una mică cu două paturi, un dulap şi o noptieră. Noica își începea ziua cu o plimbare pe același traseu, indiferent de vreme. Era obiceiul lui de a se încărca fizic și psihic pentru o nouă provocare. Masa de prânz o lua în fiecare zi la pensiunea Retter.

Dimineaţa servea un pic de ceai de siminichie, un pic de pâine cu unt şi te mai miri ce, şi de la căbănuţa noastră pleca pe fostul drum de altădată, pe la vechile cabane, pe lângă schit, şi urca pe partea cealaltă. Aceea era ora şi jumătate a dânsului pe care o făcea zi de zi, nu conta dacă era frig, ploaie, zăpadă. După aceea citea şi, după ora 2, din nou începeau scrisul, gândirea. Seara, de la 8 putea veni oricine la el, dar până atunci timpul dânsului era atât de preţios, era timpul de scris, a povestit Norica Beches, vecina lui din aceeași cabană, potrivit adevarul.ro.

Tinerii veneau să învețe filozofie de la Constantin Noica

Cât timp a trăit la Păltiniș, Constantin Noica a fost vizitat de sute de tineri pasionați de filozofie care doreau să învețe câte ceva de la marele maestru. Cea care i-a fost vecină atâția ani a mărturisit că seara, după cină, Noica îi învăța limba germană pe ospătarii unde lua masa.

Pe ospătari îi medita în limba germană, seara de la 7 sau de la 6. Îşi făcea timp la recepţie, în centru, să vină ospătarii sau ospătăriţele care nu aveau accent german să înveţe măcar frazele uzuale pentru a putea vorbi cu turiştii. Când se relaxa, „pufăia, nu fuma“, dintr-o lulea veche, dăruită de un campion naţional la karate, a relatat Norica Beches, potrivit sursei citate mai sus.

Femeia îi bătea la mașină textele filozofului, după care le trimitea prin poștă unde trebuia. Ultimele sale articole scrise au militat pentru ca un grup de absolvenți de filozofie să primească burse. În ziua în care Norica le-a expediat, Noica avea o întâlnire cu Nicu Ceaușescu pe care însă nu au onorat-o din cauza unui accident.

Acesta a vrut să prindă sau să alunge un şoarece intrat în camera lui, dar s-a împiedicat de marginea covorului şi a căzut. Ca urmare a acestui accident, Noica și-a fracturat șoldul și din cauza emboliei survenite câteva zile mai târziu, avea să moară prin edem pulmonar la Spitalul Clinic din Sibiu.

Constantin Noica a fost înmormântat în data de 6 decembrie 1987, la Schitul Păltiniș.

Foto: adevarul.ro