Ce s-ar fi întâmplat dacă soții Ceaușescu nu erau uciși și erau condamnați la închisoare pe viață? De ce n-au făcut recurs la decizie?
Nicolae Ceaușescu a fost omul care a marcat pentru totdeauna istora țării noastre. Acesta a condus România din 29 aprilie 1974 și până în 22 decembrie 1989. Ceaușescu a fost și Secretar General al PCR din anul 1965 și până în anul 1989, când a fost executat alături de soția sa. Ce s-ar fi întâmplat dacă, să zicem, soții Ceaușescu ar fi fost condamnați pe viață?
În locul unui proces pe repede-înainte care s-a încheiat în câteva zeci de minute, soții Ceaușescu ar fi putut avea parte de un proces în toată regula. Istoricul și scriitorul Ovidiu Pecican a încercat să răspundă la întrebarea grea „Ce s-ar fi întâmplat dacă soții Ceaușescu nu erau uciși și erau condamnați la închisoare pe viață?”.
„Dacă Ceaușescu rămânea, toți cei ostili schimbarii se grupau în preajma lui. Era mult mai rău. Daca nu ar fi putut sa dicteze din inchisoare, în orice caz ar fi influentat. Pe cine impiedică închisoarea?”, a explicat pentru ziare.com istoricul Pecican.
De ce Ceaușescu nu a putut face recurs
Nicolae Ceaușescu a contestat procesul din decembrie 1989 din punct de vedere juridic și nu politic. Sentința de condamnare la moarte a fost pronunțată la ora 14:45 și deși verdictul admitea recurs, a fost pusă în aplicare cinci minute mai târziu (14:50), în curtea garnizoanei din Târgoviște, lângă clădirea corpului de gardă. Unul din avocați motivase că, din moment ce inculpații nu recunosc tribunalul, nu mai există cale de atac a sentinței, așa că decizia trebuia să devină definitivă. În drum spre locul execuției Nicolae Ceaușescu a exclamat
„Puteam fi împușcați fără mascarada asta!”.
Ce norme procesuale legale au fost încălcate în „procesul Ceaușescu”?
Din punct de vedere juridic, în cadrul „procesului Ceaușescu” au avut loc încălcarea mai multor norme procesuale legale:
- lipsa unui act de sesizare și neînregistrarea acestui act
- necomunicarea către inculpați a actului de sesizare
- neefectuarea urmăririi penale și a expertizei psihiatrice în timpul urmăririi penale
- nefixarea termenului de judecată
- imposibilitatea alegerii apărătorilor
- nerespectarea termenului de declarare a recursului și nejudecarea acestuia.
Totodată, legile românești nu permiteau aplicarea pedepsei cu moartea la mai puțin de zece zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a verdictului.
Românii l-ar vota pe Ceaușescu
Un nou sondaj IRES, realizat în perioada 21 – 23 iulie 2010 a scos la iveală faptul că 41% dintre români l-ar fi votat pe Ceaușescu la vremea respectivă pentru a fi președintele României. Totuși, dictatorul ar fi trebuit să se dezică de Elena Ceaușescu întrucât 67% spun că aceasta a fost un conducător rău care și-a influențat soțul.