Barajul de la Siriu este considerat a fi una dintre minunile inginerești din perioada comunistă. Acesta se află pe râul Buzău, în comuna Siriu și este fabricat din pământ. Inginerii au realizat barajul din rocă, steril și un miez de argilă și volumul umpluturilor totalizează 8,3 milioane m³. Barajul adăpostește 155.000.000 metri cubi de apă. Totuși, ce s-ar întâmpla dacă barajul de la Siriu s-ar fisura și apoi s-ar rupe? Cât de mare ar fi dezastrul?
Barajul de la Siriu a fost aprobat pentru construire în luna ianuarie a anului 1972 și a fost terminat în decembrie 1994, la patru ani după Revoluția din 1989. S-a lucrat lent, fără presiuni. Ca o comparație, Barajul de la Vidraru, o lucrare inginerească mult mai amplă, a fost gata în doar 5 ani.
Ruperea Barajului de la Siriu scoate la iveală un scenariu apocaliptic. Spargerea ar putea duce la producerea unui val nimicitor, care ar mătura de pe fața pământului zeci de sate și orașe, iar unda de șoc ar fi resimțită chiar și în București, capitala României, aflată la o distanță de 150 de km.
La Nehoiu, cel mai apropiat oraș de Siriu, valul ar ajunge în 9 minute, la Pătârlagele, în 19 minute, la Cislău în 27 de minute, la Berca în 68 de minute, iar la Buzău în 85 de minute. Dacă la Nehoiu valul ar avea o înălțime de 30 de metri, în Buzău valul ar fi înalt de 7,42 m. Aceste calcule au fost făcut în condițiile în care barajul ar fi avariat cu o breșă de 75% (adică aproape în totalitate, ipoteză greu de crezut).
Viteza de reacție a autorităților ar trebui să fie incredibilă și peste 200.000 de locuitori ai judetului ar trebui evacuati în cel mult o oră. Conform celor mai sumbre previziuni, valea Buzăului ar deveni o adevărată „ieșire la mare”.
Cu o înălțime de 122 de metri și o lungime a coronamentului de 570 de metri, Barajul Siriu este al doilea baraj de anrocamente din țară și al cincilea din Europa. Cel mai mare risc de rupere a barajului ar fi în eventualitatea unui cutremur puternic, barajul Siriu fiind situat la mai puțin de 100 de km distanță de zona seismică Vrancea.
Un alt risc îl reprezintă alunecările de teren care se produc pe versanții dealurilor prin deplasarea rocilor de-a lungul pantei. Totodată, inginerii atrag atenția că lucrările de finalizare ale barajului au fost făcute la repezeală și injectarea laptelui de ciment în munții din stânga și dreapta barajului a fost întreruptă.
