Ce spunea blestemul lui Ștefan cel Mare, unul dintre cele mai celebre blesteme românești?

Conform definiției, blestemul este o invocare a unei nenorociri (sau a mâniei divine) împotriva cuiva. Unul dintre cele mai celebre blesteme este cel al lui Ștefan Cel Mare, domnitorul Moldovei.

Blestemul lui Ștefan cel Mare

Ștefan cel Mare a domnit timp de 47 de ani, având cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române, din 1457 și până în 1504. Se spune că Ștefan cel Mare a aruncat un blestem asupra celor care aveau de gând să strice ceea ce clădise domnitorul. Este vorba despre Mănăstirea Dobrovăț, ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare.

„Iar cine vrea să strice aceasta, unul ca acela să fie blestemat de Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos şi de Preacurata lui Maică, şi de 4 sfinţi evanghelişti şi de sfinţii verhovnici apostoli Petru şi Pavel şi de ceilalţi şi de cei 318 sfinţi părinţi purtători de Dumnezeu de la Nicheea, şi de toţi sfinţii care din veac au plăcut lui Dumnezeu, şi să fie asemenea lui Iuda şi blestematului Arie….”, este blestemul lăsat în hrisovul domnesc prin care sunt dăruite trei sate Mănăstirii Dobrovăţ.

Ștefan cel Mare a murit înainte de terminarea construcției Mănăstirii Dobrovăț. Construcția a fost finalizată în anul 1504, în timpul domniei lui Bogdan al III-lea (1504-1517).

Acest lăcaș sfânt se află la o distanță de 25 de kilometri sud-est de Iași și la 35 de kilometri nord de Vaslui, pe malul pârâului Dobrovăț.

Regina Maria a României, impresionată de Mănăstirea Dobrovăț, nu și de drumuri

Regina Maria a României a vizitat Dobrovățul pe data de 1 iunie 1917, în plin Război Mondial. Aceasta nu a fost impresionată de lăcașul sfânt și nota în urma vizitei: „După dejun, am plecat la Dobrovăț, unul dintre Domeniile Coroanei. Drumul trece prin păduri de toată frumusețea, dar e lung și neînchipuit de rău… Netăgăduit, acest colț de țară e cât se poate de frumos, cu codri aproape neumblați, dar drumurile sunt îngrozitoare”.