Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?

În spațiul public, în preajma alegerilor prezidențiale, se tot vorbește despre „cotele de gen”. Se pleacă de la premisa că în anumite domenii, femeilor nu li se dau aceleași șanse ca bărbaților. La ce face referire această sintagmă și cum pot fi aplicate în societatea noastră „cotele de gen”?

Ce sunt cotele de gen?

Conform definiției, cotele de gen reprezintă un mecanism prin care se promovează echilibrul între bărbați și femei în diverse domenii ale vieții sociale, economice și politice. Aceste cote sunt reglementări, adesea implementate la nivel guvernamental sau instituțional, care impun un anumit procentaj de reprezentare a unui sex în cadrul unor structuri sau procese decizionale, cu scopul de a asigura o participare echitabilă.

Originea cotelor de gen

Cotele de gen au apărut ca răspuns la inegalitățile istorice și sistematice de gen, care au dus la subreprezentarea femeilor în diverse domenii, inclusiv în politică, afaceri, educație și leadership. Aceste măsuri au fost adoptate mai întâi în statele nordice, unde egalitatea de gen a fost un obiectiv important al politicii sociale, iar ulterior au fost implementate în multe alte țări din întreaga lume. Cotele de gen fac parte dintr-o gamă mai largă de politici de discriminare pozitivă, care au ca scop reducerea disparităților de gen și asigurarea unei reprezentări echitabile în toate sectoarele societății.

Cum funcționează cotele de gen?

Cotele de gen pot varia în funcție de contextul în care sunt aplicate, dar, în general, ele stabilesc un procent minim de reprezentare a unui sex într-un anumit domeniu. De exemplu:

1. Politică: În multe țări, legislația privind cotele de gen poate stipula că partidele politice trebuie să includă un anumit procent de femei pe listele lor electorale sau să asigure un număr minim de femei în parlamentele naționale și regionale. De exemplu, țări dezvoltate precu, Norvegia și Spania au impus cote de gen pentru a asigura o reprezentare echitabilă a femeilor în funcțiile politice.
2. Locuri de muncă: În anumite industrii și organizații, cotele de gen pot fi utilizate pentru a încuraja angajarea și promovarea femeilor, mai ales în sectoare în care acestea sunt subreprezentate, cum ar fi tehnologia, ingineria și domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică).
3. Educație și cercetare: Cotele pot fi implementate pentru a promova accesul echilibrat al femeilor și bărbaților la oportunități educaționale și de cercetare. În anumite universități sau institute de cercetare, cotele pot fi folosite pentru a încuraja implicarea mai multor femei în știință și tehnologie.

Argumente pro și contra ale cotelor de gen

Argumente pro:

1. Echitate și justiție socială: Cotele de gen sunt văzute ca un instrument necesar pentru corectarea inegalităților istorice și structurale, asigurându-se astfel că femeile au aceleași oportunități ca bărbații.
2. Diversitate și performanță îmbunătățită: Studiile sugerează că diversitatea de gen în diverse domenii poate aduce beneficii, cum ar fi îmbunătățirea performanței și inovației, prin aducerea unor perspective și idei variate.
3. Schimbarea normelor sociale: Impunerea cotelor poate ajuta la combaterea stereotipurilor de gen și poate contribui la schimbarea percepțiilor despre rolurile femeilor și bărbaților în societate.

Argumente contra:

1. Discriminare inversă: Unii critici susțin că aplicarea cotelor de gen poate duce la discriminare inversă, favorizând persoanele de un anumit sex, în defavoarea celor care ar putea fi mai calificate pentru o anumită poziție.
2. Îngustarea opțiunilor de selecție: Cotele pot limita opțiunile de selecție, deoarece procesul de recrutare sau alegere nu se bazează exclusiv pe meritul individual, ci și pe atingerea unui procentaj de reprezentare a unui sex.
3. Stigmatizarea: Uneori, persoanele care beneficiază de cotele de gen pot fi percepute ca având succes doar datorită cotelor, ceea ce poate duce la subminarea realizărilor lor profesionale.

Cotele de gen în România

În România, cotele de gen au fost discutate și aplicate în diferite contexte. De exemplu, la nivelul Parlamentului, au fost implementate măsuri pentru a sprijini participarea femeilor în politică, iar unele partide politice au adoptat reglementări interne care stabilesc un procent minim de femei pe listele lor electorale. Totodată, în unele domenii profesionale, organizațiile și instituțiile au început să adopte măsuri pentru a reduce diferențele de gen și pentru a încuraja participarea echilibrată a femeilor în poziții de leadership și decizie.

Foto: Depositphotos.com