Ce vârfuri de peste 2500 de metri sunt în România?
Alături de Alpi, Munții Pirinei sau Munții Scandinaviei, Munții Carpați reprezintă un important lanț muntos european. Șapte state europene împart munții Carpați, iar cel mai înalt vârf al întregului lanț Carpatic este vârful Gerlachovský, 2.655 m și se găsește în Slovacia. În țara noastră, vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș are 2.544 m. Care sunt celelalte vârfuri de pe teritoriul României ce depășesc 2500 de metri?
13 vârfuri de peste 2.500 de metri sunt în România
Prima atestare documentară a munților Făgăraș, locul unde se găsește Vârful Moldoveanu, este o hartă, „Chorografia Hungariae”, a lui Lazarius, tipărită în anul 1528. Vârful Moldoveanu este cel mai înalt punct din România cu altitudinea de 2.544 m. Totuși, există și alte 12 vârfuri (8 din 13 sunt situate în Munții Făgăraș) cu înălțimea de peste 2500 de metri astfel:
2.544 m – Vârful Moldoveanu, Munții Făgăraș, cel mai înalt vârf din România
2.535 m – Vârful Negoiu, Munții Făgăraș
2.527 m – Vârful Viștea Mare, Munții Făgăraș
2.519 m – Vârful Parângul Mare, Munții Parâng
2.517 m – Vârful Lespezi, Munții Făgăraș
2.514 m – Vârful Omu, Munții Bucegi
2.509 m – Vârful Peleaga, Munții Retezat
2.508 m – Vârful Păpușa, Munții Retezat
2.507 m – Vârful Vânătarea lui Buteanu, Munții Făgăraș
2.506 m – Vârful Hârtopul Darei, Munții Făgăraș
2.505 m – Vârful Cornul Călțunului, Munții Făgăraș
2.503 m – Vârful Bucura, Munții Bucegi
2.500 m – Vârful Dara, Munții Făgăraș
De ce Vârful Moldoveanu nu se vede din orice poziție?
Din cauza piscurilor montane din jurul său, majoritatea de peste 2.400 de metri, vârful Moldoveanu este vizibil doar de pe creasta Făgărașului sau din aer, spre deosebire de multe din principalele vârfuri ale lanțului făgărășan, care sunt vizibile și din Depresiunea Făgărașului.
De unde vine denumirea Munților Carpați?
Din punct de vedere etimologic, numele de „Carpați” vine de la un cuvânt proto-indo-european *sker-/*ker care înseamnă „piatră”. Acesta ar putea fi înrudit cu substantivul albanez „karpë” care s-ar traduce prin „stâncă”.
Mai există o variantă potrivit căreia cuvântul vine de la proto-indo-europeanul (strămoșul ipotetic al tuturor limbilor indo-europene) *kwerp care înseamnă „a întoarce, a îndoi” sau de la grecescul karpos care înseamnă „încheietură” făcând referire la forma lanțului muntos carpatic.
Foto: exploretransfagarasan.ro