Cine ar fi crezut că una dintre cele mai vechi clădiri din țara noastră care este încă în picioare are peste 1.000 de ani vechime? Este vorba despre Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur.
Povestea bisericii ar fi început undeva în a doua jumătate a secolului al XI-lea, în timpul domniei regelui Ladislau I al Ungariei, atunci când a început construcția lăcașului de cult.
În a doua jumătate a secolului al XI-lea a funcționat aici, în interiorul fortificației regale-comitatense, abația benedictină Monasterium Beatae Mariae de Clus, înconjurată cu un zid de apărare.
Care este cea mai veche casă locuibilă din București?
Mănăstirea a fost distrusă aproape complet în anul 1241 după maria invazie tătară, pentru ca în anul 1263 regele Béla al IV-lea să decidă reconstrucția bisericii. În anul 1465 abația s-a înconjurat cu o fortificație de apărare. Ulterior, mănăstirea a funcționat ca loc de autentificare a documentelor. Până în anul 1556, biserica Calvaria era cel mai important notariat din Transilvania.
În anul 1598, clădirea a fost distrusă de un traznet și din nou reconstuită. Apoi, a intrat în posesia călugărilor iezuiți, cei care au deținut-o de drept.
Instaurarea regimului comunist a făcut ca în 1948 clădirea să intre în posesia Bisericii Ortodoxe Române. În anul 1994 edificiul a revenit în folosința Bisericii Romano-Catolice, ulterior el fiind renovat.
Cea mai veche casa locuibilă din București are 250 de ani. Conform istoricilor, construcția casei a început în jurul anului 1760. Primul proprietar ar fi fost un boier al cărui nume s-a pierdut între timp. Urmașii boierului au vândut casa în anul 1815 unui negustor armean pe nume Kevork Nazaretoglu. Acesta a murit în 1840 și casa a ajuns în posesia fiului armeanului.
Imobilul ce poartă și astăzi numele „Casa Melik” ajunge ulterior pe mâinile arhitecului Iacob Melik, cel care era soțul Anei, nepoata lui Nazaretoglu. La Revoluția din 1848, soții Melik au fost exilați. După 9 ani de exil, cei doi s-au întors și au renovat casa în anul 1857.
Aceștia nu au avut moștenitori direcți și casa a ajuns pe mâna comunităţii armene care trăia în zonă. Imobilul a rezistat bombardamentelor atât din primul, cât și din Al Doilea Război Mondial. Din anul 1921 și până în anul 1947 casa a adăpostit un azil, așa cum și-a dorit Ana Melik în testament. Ulterior, imobilul a avut mai mulți proprietari.
Astăzi, în Casa Melik funcţionează Muzeul Theodor Pallady, care adăposteşte colecţia soţilor Serafina şi Gheorghe Răuţ. Casa Melik, situată pe strada Spătarului la numărul 22, a fost declarată monument istoric.