Universul este infinit și plin de mistere pentru oamenii de știință și nu numai. Cu cât ne îndepărtăm mai mult de Pământ, în spațiu, cu atât lucrurile sunt mai greu de explicat. Cu toate că legile fizice și matematicii sunt general valabile sunt zone în Cosmos unde regulile nu se aplică și funcționează după propriile metode, necunoscute și nedescifrate de cercetători.
1. Semnalul radio. Din 2007, cercetătorii au primit semnale radio puternice, ultraluminoase, care durează doar câteva milisecunde. Aceste flash-uri enigmatice par să vină de la miliarde de ani lumină distanță și nu au fost descifrate nici până acum de oamenii de știință.
2. Pastele nucleare. Cea mai puternică substanță din Univers se formează din resturile unei stele moarte. Conform simulărilor, protonii și neutronii din coaja încrețită a unei stele pot fi supuși unei presiuni gravitaționale imense și se aseamănă cu linguini (un tip de paste). Fenomenul este unul spectaculos, dar greu de descifrat.
3. Inelele lui Haumea. Planeta pitică Haumea, care orbitează în Centura Kuiper dincolo de Neptun, este neobișnuită. Are o formă ciudată alungită, iar două luni și o zi durează doar 4 ore. Corpul ceresc a devenit și mai ciudat, în anul 2017, când astronomii au observat că inele extrem de subțiri orbitează în jurul lui, probabil rezultatul unei coliziuni în trecutul îndepărtat.
4. Materia neagră. Potrivit datelor oficiale, materia neagră sau materia întunecată se află peste tot în Univers și cuprinde 85% din tot ceea ce există. Astronomii încearcă să îi deslușească tainele, însă aceasta pare a avea propriile legi după care funcționează.
5. Steaua lui Tabby. Când Tabetha Boyajian, de la Universitatea de Stat din Louisiana, și colegii ei au văzut pentru prima dată steaua cunoscută sub numele de KIC 846285, au rămas uluiți. Aceasta a fost denumită „steaua lui Tabby”, iar obiectul s-ar scufunda în luminozitate, uneori cu până la 22 la sută, la intervale neregulate și pentru perioade ciudate de timp. Au fost invocate diferite teorii, inclusiv posibilitatea unei megastructuri extraterestre, dar în prezent, majoritatea cercetătorilor cred că steaua este înconjurată de un inel anormal de praf care cauzează acest eveniment.
6. Luna denumită Hyperion. Titlul de cea mai ciudată Lună din sistemul nostru solar s-ar putea atribui multor obiecte cerești. De exemplu, Luna vulcanică Io, a lui Jupiter, sau Tritonul care aruncă gheizere a planetei Neptun. Cu toate acestea, Hyperion-ul lui Saturn, o rocă neregulată, câștigă detașat, fiindcă este încărcată cu un „fascicul de particule” de electricitate statică. Energia este împrăștiată în spațiu.
7. Un neutrin călăuzitor. Singurul neutrin, de înaltă energie, care a lovit Pământul pe 22 septembrie 2017, nu a fost, în sine, atât de extraordinar. Oamenii de știință observă neutrini în fiecare lună, însă acesta a fost primul care a sosit cu suficiente informații despre originea sa pentru ca astronomii să îndrepte telescoapele în direcția din care venea. Astfel, aceștia au descoperit că fusese aruncat spre Pământ cu 4 miliarde de ani în urmă de o gaură neagră supermasivă, care se afla în centrul unei galaxii ce consumase materialul înconjurător. 
8. Galaxia fosilă vie. DGSAT I este o galaxie ultradifuză (UDG), ceea ce înseamnă că este la fel de mare precum Calea Lactee, dar stelele sale sunt întinse atât de mult încât este aproape invizibilă. Caracteristicile sale sugerează că această galaxie s-a format într-o epocă foarte diferită a Universului, la doar 1 miliard de ani după Big Bang, făcând practic din DGSAT 1 o fosilă vie.
9. Quasarul dublu. Obiectele masive curbează lumina, suficient încât să poată distorsiona imaginea lucrurilor din spatele lor. Când cercetătorii au folosit telescopul spațial Hubble pentru a identifica un quasar din Universul timpuriu, au descoperit că spațiul se extinde mai rapid în prezent decât în trecut. Această teorie vine în contradicție cu alte măsurători, însă un lucru este clar, ceva ciudat se întâmplă.
10. Flux de lumină în infraroșu din spațiu. Stelele neutronice sunt obiecte extrem de dense, formate după moartea unei stele obișnuite. În mod normal, acestea emit unde radio sau radiații de energie mai mare, cum ar fi razele X, dar în septembrie 2018, astronomii au descoperit un flux lung de lumină infraroșie provenind de la o stea neutronică aflată la 800 de ani lumină distanță de Pământ. Cercetătorii au propus că un disc de praf care înconjoară steaua neutronică ar putea genera semnalul, dar explicația finală nu a fost încă găsită, potrivit livescience.com.
Foto: Wikipedia.org
