Omenirea a fost martoră, de-a lungul timpului, la tot felul de evenimente care au influenţat într-un mod sau altul dezvoltarea societăţilor. Printre acestea se găsesc și câteva considerate adevărate erori, care dacă nu ar fi avut loc lumea ar fi avut o altă istorie astăzi.
1. Poarta Kerkoporta (1453). După ce a devenit noua capitală a Imperiului Roman, Constantinopolul a fost înconjurat de ziduri mari de piatră pentru a-și proteja cetățenii de forțele externe. Drept urmare, oamenii se simțeau în siguranță știind că nimeni nu poate intra în oraș fără voia lor. Cu toate acestea, în mai 1453, în timp ce orașul era asediat de otomani, un singur gardian a uitat să închidă peste noapte poarta Kerkoporta. Conștienți de gafă, 50 de soldați otomani s-au furișat înăuntru, au atacat paznicii și și-au ridicat steagul pe peretele interior. Ca atare, s-a instalat panica iar oamenii nu s-au mai simțit în siguranță. Ulterior, orașul a căzut în mâna turcilor.
2. Flota chineză (1525). De-a lungul secolului al XV-lea, China s-a bucurat de avantajele călătoriilor și comerțului internațional datorită flotei sale. La apogeul puterii sale, aceasta era formată din 3.500 de nave. Cu toate acestea, elitele politice erau din ce în ce mai preocupate de ascensiunea clasei comercianților care aveau o influență tot mai mare. Drept urmare, liderii politici au dat ordin ca toate navele maritime să fie arse. Cele care au scăpat au fost lăsate să putrezească. Până în 1525, întreaga flotă a fost distrusă. Drept urmare, economia Chinei a suferit un declin puternic.
3. Bătălia de la Karánsebes (1788). Până în 1788, armata austriacă și cea a Imperiului Otoman s-au luptat în ceea ce s-a numit războiul austro-turc. În luna septembrie din anul 1788 s-a dat bătălia pentru Karánsebes. Într-o noapte, cercetașii austrieci care patrulau la periferia orașului au dat peste niște călători și le-au oferit acestora rachiu. Ulterior, aceștia au refuzat să împartă alcoolul cu un grup de infanterişti și s-a iscat o încăierare. Soldații austrieci au crezut că scandalul a fost provocat de zarva ostașilor otomani. Cercetașii, care erau beți de la atâta rachiu, au început să strige „Turci! turci!” Ca atare, aceștia au fost confundați cu inamicul în întuneric și a urmat un adevărat măcel. Până dimineață, aproximativ 10.000 de soldați au fost uciși. Când turcii au sosit două zile mai târziu, armata austriacă era atât de obosită de luptă, încât au obținut controlul orașului Karánsebes foarte ușor.
4. Achiziția teritoriului Alaska (1867). Economia Rusiei a suferit un declin puternic după înfrângerea în războiul Crimeii. În acest timp, teritoriul lor din Alaska a continuat să fie un centru pentru comerțul internațional. Îngrijorat că britanicii ar putea profita de problemele economice, țarul Alexandru al II-lea a vândut pământul Statelor Unite ale Americii pentru 7,2 milioane de dolari, aproximativ 5 dolari pe kilometru pătrat. Aceasta s-a dovedit a fi una dintre marile greșeli economice ale istoriei, fiindcă la scurt timp după tranzacție, în regiune a fost descoperit aur. Se estimează că în primii 50 de ani, SUA și-au câștigat banii înapoi de 100 de ori.
5. Scufundarea Titanicului (1912). În aprilie 1912, RMS Titanic a pornit de la Southampton la New York. Titanicul era, la acea vreme, cea mai mare navă de pasageri construită vreodată. În seara zilei de 14 aprilie, vaporul se afla la aproximativ 740 de km sud de Newfoundland. În ciuda faptului că a primit șapte avertismente prin radio despre aisbergurile din zonă, echipajul a menținut aceeași viteză, corectând foarte puțin cursul navei. La ora 23:40, Titanic s-a ciocnit cu un aisberg și s-a scufundat. Vaporul fusese echipat doar cu 20 de bărci de salvare pentru cei 2.208 pasageri de la bord. În total, 1.517 de persoane au murit ca urmare a faptului că echipajul navei nu a ascultat avertismentele prin radio, potrivit worldatlas.com.
6. Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand (1914). Arhiducele Franz Ferdinand a fost inspectorul general al armatei austro-ungare și moștenitorul tronului. În 1914, el a însoțit armata în capitala bosniacă Saraievo pentru a-și demonstra puterea extraordinară. Pe 14 iunie, după ce a ținut un discurs la primărie, arhiducele a decis să viziteze un grup de demnitari răniți la spitalul local. Din cauza diferențelor lingvistice, șoferul ceh nu a știut despre modificarea programului și a rămas pe traseul planificat inițial. Odată ce a fost conștient de greșeala sa, a oprit mașina chiar în fața lui Gavrilo Princip, un naționalist care încerca să pună capăt guvernării austro-ungare în Bosnia. Princip l-a asasinat atât pe arhiduce, cât și pe soția sa. Acest eveniment este considerat de istorici principalul motiv care a declanșat Primul Război Mondial.
7. Campania celor patru dăunători (1958 – 1962). După ce a interzis agricultura privată în favoarea celei colective, președintele chinez Mao Zedong a ordonat exterminarea șobolanilor, muștelor, țânțarilor și vrăbiilor. Cu o absență bruscă a păsărilor, populația de insecte a crescut exponențial, contribuind în cele din urmă la ceea ce este cunoscut sub numele de Marea Foamete Chineză. Aceste insecte, în special lăcustele, au cuprins țara, distrugând culturile. Există rapoarte care susțin că situația era atât de rea încât oamenii au devenit canibali. Potrivit guvernului chinez, aproximativ 15 milioane de persoane au murit de foame, dar unii istorici susțin că această cifră se ridică la 78 de milioane.
8. Dezastrul de la Cernobîl (1986). În aprilie 1986, un grup de tehnicieni a efectuat un experiment pe unul dintre cele patru reactoare adăpostite la centrala nucleară de la Cernobîl, lângă orașul ucrainean Pripyat. Evenimentul a fost proiectat prost și a dus la o explozie catastrofală care a eliberat material radioactiv în atmosferă. Guvernul sovietic a încercat să-și ascundă greșeala, însă substanțele chimice s-au răspândit până în Franța. Nu există o statistică oficială a victimelor, însă milioane de oameni au avut de suferit după dezastrul de la Cernobîl. Evenimentul este considerat cel mai grav accident nuclear din istorie.
9. Planeta Marte (1999). În decembrie 1998, a fost lansată în spațiu nava Mars Climate Orbiter (MCO) al cărei scop era de a studia, printre altele, clima și atmosfera planetei Marte. După aproape zece luni de călătorie în spațiu, nava a intrat pe o traiectorie care a dus-o prea aproape de Marte, unde s-a dezintegrat la intrarea în atmosferă. După ce au investigat cauza distrugerii acesteia, oamenii de știință au descoperit că echipa de la Jet Propulsion Laboratory a folosit sistemul metric în calculele sale, în timp ce compania care a construit nava spațială, Lockheed Martin Astronautics, a folosit sistemul imperial. O astfel de greșeală a costat NASA aproximativ 125 de milioane de dolari.
10. Naveta spațială Columbia (2003). După ce a fost amânată plecarea în spațiu de 18 ori, naveta spațială Columbia a fost lansată pe 16 ianuarie 2003. În primele două minute de la decolare, o bucată de spumă izolatoare s-a desprins din rezervorul extern al navetei și a lovit aripa stângă. Unii ingineri de la NASA nu au crezut că este mare lucru, în timp ce alții au vrut să folosească camere de la sol pentru a observa dacă există ceva daune. În cele din urmă, incidentul spumei a fost aproape uitat și astfel, pe 1 februarie, naveta spațială Columbia și-a început călătoria de întoarcere. În consecință, s-a dezintegrat la reintrarea în atmosferă, ucigându-i pe toți cei șapte membri ai echipajului. Drept urmare, NASA a fost criticată dur pentru faptul că nu a luat toate măsurile de precauție.
Foto: worldatlas.com
