Carmen Sylva a fost regina Elisabeta a României și soția lui Carol I. Numele de Carmen Sylva a fost un pseudonim literar, așa publicând-și scrierile ani de-a rândul. Numele complet a Reginei Elisabeta era Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied și s-a născut pe 29 decembrie 1843, la Neuwied, Germania.
Elisabeta a fost de viță nobilă, tatăl ei fiind Hermann, principe de Wied. A fost atrasă, încă de mică de literatură și în special de poezie, unde găsea o lume perfectă, într-o perioadă grea din punct de vedere social.
În anul 1869, la vârsta de 26 de ani, se căsătorește cu prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care devenise conducatorul României. După Războiul de Independență din 1877 și Tratatul de la Berlin din anul 1878, România a fost recunoscută ca Regat, iar, în anul 1881, Elisabeta a devenit prima regină a României.
Firea plină de bunătate și empatie a ieșit la iveala în timpul Războiului de Independență din 1877 când Elisabeta a înființat spitale, servicii de ambulanță și îngrijire și a procurat medicamente pentru răniți.
În tot acest timp, nu a neglijat și domeniul care îi aducea multe bucurii, cel al artelor, susținând numeroase evenimente filantropice. Reginei îi plăceau straiele românești și încuraja femeile să le poarte pentru a le adaugă o valoare socială în plus.
O fire inteligentă, regina Elisabeta s-a înconjurat, de-a lungul vieții, de artiști, unii în devenire, cum ar fi George Enescu sau Elena Văcărescu și a sprijinit financiar pictorul Nicolae Grigorescu și poetul Vasile Alecsandri.
A avut un talent lingvistic desăvârșit, reușind să publice mai multe opere în limbile franceză, engleză și germană. Așa a apărut pseudonimul Carmen Sylva. Decizia a fost luată la îndemnul lui Carol I, care a dorit delimitarea reginei de poetă.
Acea prințesă și poetă germană încântătoare, adorabilă, își aduce aminte că florile codrului și câmpiile «i-au vorbit», spunea Mark Twain despre Elisabeta.
Regina Elisabeta a fost poetă și prozatoare, fiind o admiratoare a lui Mihai Eminescu. „Luceafărul” poeziei românești nu vedea cu ochi buni monarhia constituțională și dorea una autoritaristă. Drept urmare, a și refuzat să primească, din partea monarhiei, ordinul Bene Merenti.
Talentul literar al reginei s-a concretizat în multe poeme, basme, povestiri, romane, lucrări cu caracter memorialistic. Aceasta prefera să trăiască la Castelul Peleș, unde avea o bibliotecă impresionantă.
Activitate ei filantropică nu s-a oprit, iar, în anul 1909, a înființat „Azilul orbilor Regina Elisabeta” pe strada Vatra Luminoasă din București. Acesta funcționează și în prezent, având un liceu pentru cei cu deficiențe vizuale, o școală postliceală sanitară etc.
Prima Regină a României a decedat la vârsta de 72 de ani, pe data de 18 februarie / 2 martie 1916, la Curtea de Argeș. Trupul neînsuflețit se găsește la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde se află cripta regală a României. Regina Elisabeta a avut o fiică cu Carol I, pe nume Maria.
Foto: Wikipedia
