Cine a fost Dobrotici, cel care a dat numele Dobrogei?
Dobrogea este o regiune a Peninsulei Balcanice, situată între fluviul Dunărea inferior și Marea Neagră. Partea mai mare, cea de nord, aparține României, în timp ce partea mai mică, cea de sud, aparține Bulgariei.
Ce suprafață are Doborgea?
Are o suprafață de aproximativ 23.000 km pătrați, este asemănătoare unei stepe cu înălțimi maxime de 467 m în nord și 260 m în sud, unde suprafața este încrețită de văi strâmte cu versanți abrupți. Clima continentală este moderată de Marea Neagră, iar temperaturile medii
variază între -4°C, în luna ianuarie, și 23°C, în luna iulie.
Datorită deschiderii către mare și a poziției sale ca zonă de trecere între Balcani și stepa de la nord de Marea Neagră, populația Dobrogei este diversă. Majoritatea locuitorilor din nord sunt români, iar a celor din sud bulgari. dar, în ciuda asimilării și a emigrației, există minorități importante, în special turci și tătari.
Primii locuitori din Dobrogea au fost geții, un popor trac pe care coloniștii greci l-au întâlnit atunci când au stabilit orașe comerciale pe coasta Mării Negre, în secolul al VI-lea î.Hr.
Principalele ocupații ale dobrogenilor sunt agricultura, creșterea animalelor și viticultura. Sub comuniști, începând cu anii 1940, industrializarea a făcut progrese rapide. Pe lângă prelucrarea alimentară și pescuitul, în jurul Constanței, cel mai mare oraș și
principalul port maritim al României, s-au dezvoltat mari industrii, în special metalurgia și industria chimică.
Între secolele I î.Hr. și secolul al III-lea d.Hr., Roma a dominat regiunea, cunoscută sub numele de Scythia Minor, iar începând cu secolul V și până în secolul XI dominația bizantină a fost contestată de valuri succesive de popoare nomade, inclusiv hunii, avarii, slavii, bulgarii, pecenegii și cumanii.
Dobrotici, conducătorul de suflet al dobrogenilor
Ținutul danubiano-pontic poartă numele de Dobrogea după fiul boierului Balică, Dobrotici. Între anii 1347 și 1386 a fost conducător al Țării Cărvunei, regiune care se întindea de la Munții Măcinului până la Varna, ulterior Dobrotici reușind să ajungă până la Gurile Dunării. Titlul de despot l-a obținut după anul 1367.
Un subiect intens dezbătut de istorici este originea lui Dobrotici. Unii considerau că a fost bulgar, român, alții susțineau că era turc sau chiar cuman. Primul conducător al Tării Cărvunei a fost Balică, tatăl lui Dobrotici. Acesta i-a implicat pe fiii săi, Dobrotici și Teodor, în luptele dinastice din Imperiul Bizantin de partea împărătesei Anna de Savoia.
Ei au reușit să cucerească mai multe castele și, drept răsplată, Dobrotici s-a căsătorit cu fiica unui înalt demnitar bizantin, Apokaukos.
În timpul unei confruntări cu împăratul bizantin Ioan V. Paleologul, Balică si Teodor mor și Dobrotici preia conducerea Dobrogei. Acesta a semnat alianțe puternice, a câștigat bătălii importante și, datorită poziției strategice, a reușit să pună Dobrogea pe harta Balcanilor.
În anul 1386, Dobrotici moare și îi urmează la tron Ivanko sau Ioan, care acceptă pacea cu Murad I al Imperiului Otoman și semnează un tratat comercial cu Genova. După moartea sa, fiul său Ivanko preia conducerea, însă doi ani mai târziu acesta este ucis în luptă de otomani.
La scurt timp după moartea lui Ivanko, în 1388, domnitorul Țării Românești Mircea cel Bătrân, reușește să alipească Dobrogea la Țara Românească. După moartea lui Mircea cel Bătrân, în 1418, fiul acestuia, Mihail I, reîncepe luptele cu turcii, însă își pierde viața într-o luptă doi ani mai târziu. În 1420, otomanii, conduși de sultanul Mehmed I, cuceresc regiunea Dobrogei, iar Țara Românească rămâne doar cu Delta Dunării.
În următorii 450 de ani s-au produs schimbări demografice semnificative prin așezarea pe scară largă a turcilor anatolieni și a tătarilor din Crimeea, scrie adevărul.ro.
Tratatul de la Berlin (1878) a pus capăt stăpânirii otomane prin acordarea României a celei mai mari părți a Dobrogei (două treimi) și atașarea porțiunii de sud (așa-numitul Cadrilater) la principatul Bulgariei. România a obținut Cadrilaterul după cel de-al doilea război balcanic din 1913, dar în 1940 a fost obligată să restituie acea porțiune Bulgariei și să accepte un schimb de populație. O nouă frontieră a fost stabilită prin Tratatul de pace de la Paris (1947).
Foto: Life.ro