Iulia Hașdeu a fost unul dintre copiii geniali ai României. Fiica lui Bogdan Petriceicu Haşdeu vorbea limba franceză la vârsta de 2 ani, la 4 ani începuse să scrie, iar la vârsta de 7 ani crea nuvele.
Iulia Hasdeu s-a născut la București, pe data de 14 noiembrie 1869, fiind fiica savantului și scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu și a Iuliei, o ardeleancă născută Faliciu. A murit la 29 septembrie 1888, fiind răpusă de o boală necruțătoare.
Iulia Hașdeu a fost un copil supradotat. La vârsta de 8 ani neîmpliniți a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare, iar la 11 ani, a absolvit Colegiul Național „Sfântul Sava”. În paralel, aceasta a urmat cursurile Conservatorului de muzică din București, iar apoi a plecat la studii la Paris. A fost prima româncă ce a învățat la Sorbona, studiu începând la 16 ani, uimindu-și profesorii cu talentul său.
Iulia Hașdeu a trăit doar 18 ani, însă a învățat în această perioadă cât alții într-o viață. Tânăra a murit de tuberculoză și a fost înmormântată la Cimitirul Bellu.
Opera Iuliei Hașdeu a apărut în special după moartea ei. Cu excepția câtorva poeme din timpul vieții, restul creațiilor literare și nu numai au fost făcute publice de către tatăl acesteia, Bogdan Petricescu Hașdeu, după decesul acesteia.
Primul ei volum de poezii, Bourgeons d’Avril, scris în 1887, apare doi ani mai târziu, sub pseudonimul Camille Armand în volumul Œuvres posthumes. La 11 ani scrisese deja o piesă de teatru, tragedie în trei acte numită „Dama de circ“, cu care și-a uimit părinții și profesorii.
Iulia Hașdeu a fost singurul copil al lui Bogdan Petricescu Hașdeu. Pierderea celei mai dragi ființe din viața lui, l-a făcut să nu își mai revină complet niciodată. Acesta a ridicat în memoria fiicei sale un castel la Câmpina, numit Castelul Iuliei Hașdeu.
Având o minte fabuloasă și o imaginație foarte bogată Bogdan Petricescu Hașdeu a căutat răspunsuri în spiritism, însă nu l-a făcut să abandoneze complet simbolurile masonice şi înţelesurile lor tainice.
Mormântul Iuliei şi Castelul de la Câmpina sunt pline de forme şi semne simbolice. Pe faţada castelului se află „Ochiul Atoatevăzător”, simbol al lui Dumnezeu manifestat în omniprezenţa Lui. Delta sau triunghiul mistic înconjurat de raze care izvorăsc din centrul lui, reprezintă pe Supremul Arhitect şi Lumina Eternă a Înţelepciunii care-l înconjoară ca un ocean de slavă şi care se revarsă asupra întregii Sale creaţii.
De asemenea, plafonul albastru al mormântului şi cupola albastră a castelului (în culoarea lor iniţială) au corespondent în simbolistica Acoperământului Lojii, care reprezintă bolta cerească.
În muzeu mai pot fi admirate tablouri, inclusiv cel al Iuliei în ziua morţii, obiecte de familie, dar şi biroul lui Haşdeu, unde se află şi masa de corespondenţă a Iuliei, adusă de la Paris.
Toți cei care vor să afle mai multe despre familia Hașdeu pot vizita muzeul de la Câmpina.