Cine a spus „Dacă n-au pâine, să mănânce cozonac!”?

Povestea spune că, în timpul Marii Revoluții Franceze de la sfârșitul secolului XVIII, țăranii din Paris au ieșit pe străzi revoltați că nu au ce mânca.  În replică, Regina Maria Antoaneta a Franței ar fi rostit cuvintele „Dacă n-au pâine, să mănânce cozonac!”.

Dincolo de sloganul „Liberté, Egalitaté, Fraternitaté”, care avea să devină mai târziu deviza națională a Franței, francezii înfometați au început să strige și să ceară cu disperare „Pâine!”.

„Dacă n-au pâine, să mănânce cozonac!”

Potrivit unor relatări ale vremii, când țăranii parizieni strigau sub ferestrele palatului regal Versailles că nu au pâine, o ducesă de la curtea Franţei i-ar fi spus reginei Maria Antoaneta: „Ce neghiob este poporul care vrea neapărat pâine, când ar putea să-şi cumpere cozonaci!”.

Astfel, cele două femei au ajuns la concluzia că oamenii „dacă n-au pâine, să mănânce cozonaci!”. Aceste cuvinte aveau să ducă la decapitarea suveranei franceze.

Trebuie spus că traducerea din limba franceză a fost ușor exagerată. Conform relatărilor inițiale, Maria Antoaneta ar fi rostit qu’ils mangent de la brioche! (n.n. – să mănânce brioșă!). În Franța, această afirmație se referă la un anumit tip de pâine, mai dulce și mai scumpă decât obișnuita baghetă, nicidecum la cozonac.

Chiar și așa, traducerea nu a schimbat cu nimic ideea principală, și anume că ultima regină a Franței înainte de Revoluția Franceză era arogantă și complet desprinsă de realitățile clasei muncitoare.

De altfel, expresia devenită celebră defineşte persoanele cinice şi naive deopotrivă, care nu au simţul realităţii.

A rostit sau nu Maria Antoaneta aceste cuvinte?

Mulţi istorici afirmă că aceste vorbe i-au fost atribuite în mod eronat reginei care, deşi nu era uşă de biserică, nu le-ar fi rostit. Practic, nu există nici o dovadă clară a faptului că aceste cuvinte i-ar fi aparținut Mariei Antoaneta.

În ceea ce îl privește pe soțul Mariei Antoaneta, Ludovic al XVI-lea, acesta este înfățișat în toate filmele în care apare Maria Antoaneta ca fiind un consort blajin și foarte slab, o altă reprezentare grosieră greșită, spunea recent cercetătorul american Denis Major-Barron de la Universitatea Claremont din California.

Se pare că prima atestare a expresiei a apărut în cartea de confesiuni „Visările unui hoinar singuratic”, un volum publicat postum, scris de filozoful Jean Jacques Rousseau. „Îmi adusei aminte de răspunsul unei prinţese care, când i se spusese că ţăranii nu au pâine, a spus că pot să mănânce cozonac”, scria Rousseau.

Numai că el a scris acest fragment în anul 1766, cu 13 ani înainte ca zicerea să îi fie atribuită reginei, în contextul Revoluţiei Franceze. În 1766, regina avea doar 10 ani, astfel că este puţin probabil să fi rostit aceste cuvinte.

Una dintre explicațiile pe care istoricii le-au găsit expresiei „dacă n-au pâine, să mănânce cozonaci!” ar fi aceea a indiferenței regale față de suferința poporului francez.

Atunci când se termina pâinea, brutarii erau obligați prin lege să vândă cozonac la prețul pâinii. Aceasta era o măsură de protecționism a claselor de jos față de eventualele abuzuri ale breslei brutarilor.

Maria Antoaneta a murit decapitată

Regina Maria Antoaneta a fost una dintre cele mai controversate regine din istoria Franţei. S-a născut la 2 noiembrie 1755, la Viena, fiind ultima fiică a împăratului Francisc I şi a împărătesei Maria Tereza.

La vârsta de 15 ani s-a căsătorit cu Ludovic al XVI-lea al Franţei, moştenitorul tronului Franţei. Maria Antoaneta a devenit regină în 1774, iar patru ani mai târziu a născut primul dintre cei patru copii ai săi.

Istoricii spun că era o figură foarte nepopulară atât la curtea regală, cât mai ales în rândul poporului francez din cauza comportamentului extravagant, a aroganţei faţă de supuşi şi a zvonurilor legate de pe aventurile sale sexuale cu bărbați și femei.

Regina a fost forţată să părăsească Franţa și a fugit în încercarea de a se salva de furia poporului. În noaptea zilei de 20 iunie 1791, ea și Ludovic al XVI-lea s-au deghizat în călători obişnuiţi și au fugit din Paris cu o trăsură împreună cu copiii. Aveau să fie capturaţi repede la Varennes şi readuşi în Paris ca prizonieri.

În ziua de 10 august 1792, cei doi au fost încarcerați. La scurt timp, Ludovic al XVI-lea a fost condamnat pentru trădare și executat prin ghilotinare la 21 ianuarie 1793. Sentinţa în cazul Mariei Antoaneta a fost aceeaşi și, drept urmare, a fost decapitată la 16 octombrie 1793, tot la Paris.

Foto: Wikipedia