Politica este un mediu important în orice stat, un mediu în care puține persoane pot să reziste. Alexandru Ioan Cuza este un exemplu de personalizare care a fost obligat să abdice din cauza grupărilor politice. Mai mulți lideri politici și-au pus ideile împotriva acestuia. Cine au fost membrii Monstruoasei Coaliții care a dus la abdicarea lui Cuza?
Politica și în special cea românească este plină de personaje care au dus la schimbarea regimurilor. Fie că ne referim la 1948, 1989 și chiar 1866, oamenii din politică sunt extrem de importanți în stabilitatea societății din care fac parte. Una dintre cele mai drastice întorsături de situație a avut loc în anul 1866, când politica românească s-a întors împotriva conducătorului Alexandru Ioan Cuza, cel care a condus două stat sub același nume: România.
Mai exact, mai multe personalități ale vremii au format un grup cunoscut sub numele de „Monstruoasa Coaliție”. Această alianță de partide și lideri politici a reprezentat principalul motor care a dus la abdicarea lui Cuza. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza se transformase dintr-o țară modernă în care se dorește bunăstare, într-un stat condus în mod autoritar.
Coaliția s-a format între stânga și dreapta politică, în contextul nemulțumirilor marilor boieri după reforma agrară, în care țăranii au primit pământ. În timpul său, Cuza și-a atras simpatia țăranilor care fuseseră împroprietăriți și avusese loc, totodată, emanciparea clăcaşilor. Din păcate, aceste reforme au stat la baza complotului împotriva sa. Coaliția a apărut după alegerile din Adunarea Națională din România, 1864 și a fost prezidată de către Ion. C. Brătianu.
Cele mai importante personalități ale Monstruoasei Coaliții au fost:
Pe data de 13 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza pleacă din București și din țară, Brașov. Puterea este preluată de liderii politici, iar la data de 10 mai 1866 se decide ca prințul Carol Hohenzollern-Sigmaringen să fie numit domnitor, sub numele de Carol I.
Alexandru Ioan Cuza a încetat din viață la 3/15 mai 1873, la Hotelul Europa din Heidelberg, la vârsta de 53 de ani. O răceală puternică i-a fost fatală, el având complicații la inimă și la ficat, precum și astm.
Alexandru Ioan Cuza fost înhumat la Biserica Domnească de lângă Palatul Domnesc de la Ruginoasa, însă după cel de-al Doilea Război Mondial, corpul său a fost mutat la Biserica Trei Ierarhi din Iași.
Dacă despre Al. I. Cuza se știu mai multe informații, nu același lucru putem spune despre soția sa. Elena Cuza sau Elena Doamna s-a născut în ziua de 17 iunie 1825. A fost fiica lui Iordache Rosetti și a soției sale, Ecaterina, născută Sturdza.
L-a cunoscut la Iași pe viitorul său soț, cu care s-a căsătorit la 30 aprilie 1844. Chiar dacă era soție de lider politic, Elena Cuza se remarca prin simplitate, corectitudine, naturalețe și chiar timiditate. În mod opus, Cuza era curtenitor, vesel, prietenos care plăcea tuturor.
După abdicarea domnitorului, Doamna a rămas alături de soț până la moartea bruscă a acestuia în localitatea Heidelberg, Germania. Rămasă văduvă, s-a dedicat educării celor doi fii adoptivi. După moartea copiilor adoptivi, Elena Cuza se stabilește la Iași, iar pe final de viață trăiește într-o casă simplă din Piatra-Neamț.
Foto: Semnalullora.wordpress.com & Historia.ro