Coronavirus: între mit şi realitate
Din momentul izbucnirii epidemiei de coronavirus, au apărut nenumărate fake news, zvonuri, mituri şi teorii ale conspiraţiei. Cele mai multe sunt legate de originea virusului, efectele pe care acesta le poate avea dar şi tratamente, lucru care a sădit şi mai multă panică în rândul populaţiei.
Printre cele mai populare mituri despre COVID-19 (Coronavirus) care circulă pe internet se numără:
Coronavirus este un virus creat în laborator de către oamenii de ştiinţă?
În timp ce focarul de COVID-19 a început să se răspândească la nivel global, pe reţelele sociale a început să circule un zvor în legătură cu originile virusului, conform cărora acesta nu provine din natură. Se spune că virusul a fost creat, de fapt, într-un laborator de către un grup de savanţi cu o minte diabolică care au ca scop exterminarea rasei umane.
Pe platfomele online se spune că undeva în China, într-un laborator se lucra în secret la o armă biologică şi din greşeală mediul înconjurător a fost contaminat. Pe de altă parte, în mass media chineză se speculează că virusul provine din SUA, iar americanii decedaţi de gripă în acest sezon au fost ucişi de fapt de coronavirus. Aceste zvonuri provenite din online, aparţin unor publicaţii şi conturi neoficiale, care nu au fost susţinute de vreo dovată. De asemenea, oamenii de ştiinţă au lămurit această teorie cu argumente plauzibile, iar experţii în domeniu încă înceară să descopere sursa virusului. Până în momentul de faţă studiile arată că acesta provine de la lilieci, fiind transmis ulterior unei gazde intermediare, înainte de a ajunge la om.
Coronavirus este un virus ucigaş?
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, până la momentul actual rata mortalităţii în cazul acestui virus este de aproximativ 2%. Sursele oficiale relatează faptul că numărul este aşteptat să descrească. Persoanele infectate cu acest virus se confruntă cu o afecţiune uşoară a aparatului respirator, asemănătoare cu o răceală comună. Principalele simptome sunt durerile în gât, durerile de cap, tuse şi febră.
Ca şi în cazul unei banale răceli, de multe ori simptomele dispar de la sine, dar există şi şansa ca virusul să provoace o afecţiune mai gravă, ca bronşita sau pneumonia. Printre cele mai multe victime se numără în special persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cei care se confruntă şi cu alte afecţiuni mai grave sau vârstnicii. O altă informaţie care s-a răspândit în spaţiul public prezintă faptul că, cei mici nu se pot infecta cu noul virus. Orice persoană, indiferent de vârstă poate să ia coronavirusul, chiar dacă sunt mai vulnerabile persoanele mai în vârstă, copiii au fost şi ei infectaţi.
Masca te protejează de infectarea cu COVID-19?
Măştile de faţă trebuie folosite în special de către persoanele infectate cu noul coronavirus, de cei care stau în apropierea unor posibile cazuri de COVID-19 dar şi de persoanele care au probleme de sănătate şi sunt nevoiţi să stea în spaţii închise şi aglomerate. De asemenea cadrele medicale sau persoanele care îngrijesc bolnavii contagioşi trebuie să poarte acest tip de mască. Aşasar, oamenii care sunt sănătoşi nu trebuie să poarte neapărat mască chirurgicală. Degeaba aleg aceştia să poate o mască de protecţie dacă nu respectă normele de igienă şi de curăţare frecventă a mâinilor cu apă şi săpun.
Antibioticele sunt recomandate în lupta cu virusul?
Conform Ministerului Sănătăţii, consumul de antibiotice nu s-a dovedit eficient în lupta infecţiei cu coronavirus. Nu există cercetări ştiiţifice care să dovedească cum că acest tip de medicamente poate preveni sau trata infectarea cu coronavirus.
Usturoiul şi căldura pot combate virusul?
Deşi usturoiul este benefic pentru sănătate şi are unele proprietăţi antimicrobiene, până la momentul actual nu s-a dovedit că poate proteja oamenii de COVID-19. De asemenea, Organizaţia Mondială a Sănătăţii relatează faptul că temperaturile ridicate, lămpile UV, foehn-ul sau aparatele de uscare a mâinilor nu pot elimina acest virus.
Momentan, nu există un remediu împotriva noului virus. Singurele metode de protejare sunt spălarea pe mâini cu apă şi săpun, acoperirea gurii şi nasului în momentul în care tuşiţi sau strănutaţi, dezinfectarea suprafeţelelor pe care le atingeţi şi menţinerea de trei metri distanţă de oricine ar putea fi infectat.
Foto: Pexels.com