Cum a decis Nicolae Ceaușescu să facă teleferic în Brașov?

24.02.2021
Cum a decis Nicolae Ceaușescu să facă teleferic în Brașov?

Sub comanda lui Nicolae Ceaușescu au fost realizate multe lucruri în România. Din păcate, cele mai multe dintre ele au fost clădite sub frică și teroare. Cu toate acestea, ele au rămas în istorie. Acesta este și cazul telefericului care urcă muntele Tâmpa, mecanismul fiind dat în folosință în anul 1971.

Telecabina care pleacă din orașul Brașov și urcă muntele Tâmpa reprezintă principala atracție din zonă. Mașinăria merge zilnic între orele 10.00 şi 17.00, din aprilie până în octombrie sau chiar până în noiembrie dacă vremea o permite. Peisajul este unul de vis, putând fi admirat Brașovul de sus, în toată splendoarea sa.

Cum a fost construit telefericul de la Brașov?

Perioada anilor ’70 a fost una de glorie pentru comuniști. Nicolae Ceaușescu era văzut bine de forțele occidentale, iar dictatorul voia ca România să aibă un turism asemeni celui din țările dezvoltate. Și cum relieful o permitea, Ceaușescu hotărăște să se construiască telecabina care să urce din Brașov până în vârful muntelui Tâmpa.

Autoritățile române de la acea vreme,au contactat specialiști din Italia pentru a construi mai multe telecabine în stațiunile montane din România. Astfel, primul teleferic construit a fost în Poiana Brașov, acum 70 de ani. Ulterior, au fost construite următoarele telecabine: Sinaia – Cota 1.400, Cota 1.400 – Cota 2.000, Tâmpa – Braşov, Kanzel – Poiana Braşov, Bâlea Cascadă – Bâlea-Lac, Babele – Peştera.

Ceașusescu: „Ne facem de râs”

Telefericul care urcă pe Muntele Tâmpa a fost dat în folosință în anul 1971. Un bilet costa, la acea vreme, dus-întors 5 lei. Puțină lume știe, însă, că dacă nu ar fi fost Cerbul de Aur, de la Brașov, telefericul nu ar fi fost construit niciodată. Conducerea județeană de partid a cerut să se construiască o telecabină încă din 1967, însă banii au fost alocați abia 4 ani mai târziu. Decizia a fost luată pentru ca țara noastră să nu se facă de râs în fața cântăreților străini, hotărându-se, totodată, să se construiască și un restaurant în vârful muntelui Tâmpa.

„Fără teleferic, ne facem de râs”, ar fi spus cel mai iubit fiu al poporului.

Telefericul de pe Tîmpa urcă turiștii în siguranță. Aceștia pot să ajungă pe culme fără să rişte o întâlnire cu ursul. Într-o cabină pot intra 20 de persoane, iar statistica spune că într-o oră nu mai puţin de 440 de turişti se plimbă în această modalitate. Staţia de pornire este la Cabana-restaurant „Casa Pădurarului“ (640 m), iar punctul terminus este Restaurantul „Panoramic“ (960 m). Telecabina merge cu viteza de 6 metri/secundă, traseul măsoară 573 metri, iar durata unei curse este de 2 minute şi 20 de secunde.

Primul telescaun din România

În prezent, România are multe mijloacele de transport pe cablu în stațiunile montane. Primul telescaun a fost dat în folosință în Poiana Brașov. În anul 1951, la Poiana Braşov, au avut loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă, iar, drept urmare, au fost construite un hotel şi primul telescaun din România, pe tronsonul lung de 2.150 de metri, între Postăvarul (1.799 m) şi Poiana Braşov (1.000 m).

În prezent, lungimea totală a cablurilor care transportă turişti depăşeşte 10.500 m. În același timp, muntele poate fi traversat pe deasupra de numeroși turişti, cu mai multe mijloace de transport pe cablu: telecabine, telegondolă şi teleschiuri.

Foto: YouTube

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Astăzi, Rusia a dus războiul într-o fază nouă după ce a lansat o rachetă balistică intercontinentală asupra Ucrainei, fiind prima de acest gen de la începutul conflictului, din urmă cu... citește tot
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
În spațiul public, în preajma alegerilor prezidențiale, se tot vorbește despre „cotele de gen”. Se pleacă de la premisa că în anumite domenii, femeilor nu li se dau aceleași șanse ca... citește tot
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Carol al II-lea a fost regele României timp de 10 ani, între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Domnia sa a fost una plină de controverse și mulți oameni politici ai acelor vremuri nu l-au vrut... citește tot