Cum a vrut Ungaria unirea cu România? De ce a refuzat Regele Ferdinand?

de: Claudiu Petrișor
08 05. 2024
Rumanian soldiers march to war.
Rumanian soldiers march to war to the company of a violin, World war one 1916,Image: 214245191, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no
Astăzi, unirea cu un alt stat pare un lucru imposibil. Totuși, au fost perioade în care alte țări și-au dorit unirea cu România. Acesta este și cazul Ungariei care la un moment dat a încercat alipirea cu țara noastră într-un moment extrem de greu. 

De ce voia Ungaria să se unească cu România Mare?

Imediat după încheierea Primului Război Mondial (1914-1918), Ungaria a încercat alipirea cu ţara noastră. Propunerea a venit de la Budapesta, care dorea o unire tot sub conducerea românilor, fie a Regelui Ferdinand, fie, mai târziu, a succesorului acestuia – viitorul rege Carol al II-lea.

Propunerea din anul 1919 a Ungariei era justificată de poziţia grea în care se afla ca stat învins, cu teritoriul redus la o treime şi cu o economie în colaps. Pentru unguri veneau vremuri grele, în condițiile înfrângerii Austro-Ungariei în Primul Război Mondial și prăbușirii Dublei Monarhii.

În august 1919, armata română a ocupat Budapesta, iar elita maghiară i-a solicitat regelui Ferdinand să primească coroana Ungariei, chiar și să fie încoronat la Budapesta.

După retragerea armatei române din 1920, care ocupase Budapesta în timpul luptelor cu regimul comunist al lui Béla Kun, țara a fost răvășită de un război civil, în timpul căruia forțele anticomuniste și monarhiste au epurat cu violență din societatea maghiară comuniștii, intelectualii de stânga și pe alții pe care îi considerau o amenințare, printre care și pe unii evrei.

La sfârșitul anului 1920, s-a format și a preluat puterea o coaliție a forțelor politice de dreapta, care au proclamat Ungaria monarhie constituțională.

Regele Ferdinand, sfătuit să refuze

Presiunile liberalilor sub conducerea lui Ion I.C. Brătianu, care se temea de eventualele privilegii ale ungurilor în presupusul nou stat, mai ales că unirea din 1918 nu era cimentată l-au făcut pe Ferdinand I să decline propunerea Ungariei. Pe data de 1 decembrie 1918, Regatul României se unise cu provinciile Basarabia, Bucovina, Banat, Crișana, Maramureș, Sătmar și Transilvania, dar nu toate statele recunoscuseră unirea.

Partea maghiară a insistat cu propunerea până în anul 1926, sperând că poate acest proiect se va realiza când se va urca pe tron Carol al II-lea. Ferdinand avea să moară în 1926, la vârsta de numai 62 de ani. După moartea regelui Ferdinand la 20 iulie 1927, Mihai I este proclamat rege, domnind sub o regență formată din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea și primul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Gheorghe Buzdugan.