Vârful Omu situat la peste 2.500 de metri este cel mai înalt punct din Munții Bucegi. Mai exact, potrivit direcției Topografice Militare Române (DTM), la borna topografică din spatele stației meteorologice sunt 2.504,9 metri. Drumul până la Vârful Omul este unul spectaculos, iar natura își dezvăluie frumusețea în stare pură.
Indiferent de anotimp, Munții Bucegi au ce oferi turiștilor, care aleg să le străbată cărările. Vârful Omu, cel mai înalt punct al acestui masiv, reprezintă unul dintre principalele centre de atracție din această zonă. Drumul până la altitudinea de 2.504 m se poate face pe mai multe trasee. Se poate ajunge din Sinaia urmărind marcajul benzii albastre până la Cabana Piatra Arsă, apoi pe banda galbenă via Cabana Babele. Acest traseu se poate străbate în aproximativ 8 ore.
Un alt traseu ce durează 5-6 ore are punctul de pornire în Bușteni. Se poate urca prin Valea Cerbului, urmărind banda galbenă. Din Predeal și Râșnov via Cabana Mălăiești se poate ajunge la Cabana Omu, urcând 7-8 ore ghidați de banda albastră. Un alt traseu care este agreat de iubitorii montani se poate face din Bran, prin Șaua Țigănești (banda rosie, 6-7 ore) sau pe la vârful La Scara (triunghi galben, 7-8 ore).
Natura are ce arăta indiferent de anotimp. Pe timp de iarnă, în Munții Bucegi, spre Vârful Omu, zăpada se întinde cât vezi cu ochii. Vântul bate cu putere și îți taie respirația, dacă stai mai multe minute într-un loc. Cu toate acestea, tocmai faptul că zona este neatinsă de civilizație face ca peisajul să fie unul superb. Salvatorii montani recomandă turiștilor să nu meargă pe munte, după ce ninsoarea a căzut, fiindcă se pot produce avalanșe, iar ei nu pot ajunge la timp pentru a-i salva.
Traseul spre Vârful Omu este unul spectaculos, iar turiștii pot vizita mai multe obiective. În funcție de ruta aleasă, doritorii de drumeții montane pot vedea Cabana Diham, Cabana Mălăiești, Cabana Babele, Cabana Padina, Tache Ionescu, Crucea Caraiman, Babele, Sfinxul, Peștera Ialomicioara, Lacul Bolboci, Cheile Tătarului și multe altele.
Trebuie specificat că temperatura medie anuală în Munții Bucegi este cuprinsă între 0 și 2 grade Celsius. Flora este una specifică pădurilor de conifere și foioase, dar găsim și pajiști alpine la altitudini foarte mari. Cei care aleg să se aventureze pe acest masiv, pot da nas în nas cu acvila de munte, cocoșul de munte, capra neagră, ursul brun, mistrețul, căprioara și veverița.
Vechea asociație de sași SKV (Siebenburgischer Karpaten Verein) a ridicat în anul 1888 prima clădire pe Vârful Omu. Pe data de 2 septembrie, în același an, a avut loc inaugurarea cabanei care a primit numele „Casa de piatră de la Vârful Omu”.
Societatea Carpatină Sinaia (SCS) a construit în anul 1900 a doua cabană, dar din lemn. Cele două construcții au fost deschise publicului până în octombrie 1911, când cabana din lemn a ars și s-a făcut scrum.
Un an mai tarziu, se decide refacerea cabanei din lemn, însă proiectul rămâne pe hârtie până în 1924. Gruparea Hanul Drumeților a început constructia unei cabane pe care voiau să o boteze „Casa Zorilor”.
Noua clădire trebuia să fie ridicată cu materiale aduse de la Fabrica de Hartie „C&S Schiel, Succesorii-Busteni” și urcate, cu telefericul, pe muntele Piatra Arsa si, de aici, transportate pe Vârful Omul. În anul 1925, asociația s-a desființat, iar proiectul nu s-a materializat.
La scurt timp, lucrarea este a fost preluată de Turing-Clubul Romaniei (TCR), iar in ianuarie 1926 cabana a fost înălțată pe vârf și avea o capacitate 25 de persoane. La 7 august 1926 a avut loc inaugurarea oficială, fiind prezenți peste 400 de drumeti. Un an mai târziu, cabana a fost „lipită” de stânca Omu, printr-o „magazie-tampon” din piatră și ciment. După un deceniu s-au efectuat lucrări de extindere, având ca rezultat clădirea pe care o cunoaștem astăzi.
Foto: calatoriiinsalbaticie.wordpress.com și greuladeal.ro
