Cum arată locul din București unde metroul iese la suprafață?
Deși ideea construirii unei rețele de metrou în București i-a aparținut inginerului Dimitrie Leonida la începutul secolului al XX-lea, aceasta a prins viață de abia în vremea comuniștilor.
Metroul bucureștean a fost construit la ordinul expres al fostului dictator Nicolae Ceaușescu, care dorea o rețea de transport subteran bine pusă la punct care să îi ajute pe muncitori să ajungă mai repede și mai ușor din centrul orașului către clasicele cartiere-dormitor.
Singurul loc unde metroul iese din subteran
Lucrările s-au derulat în anii ’70, iar prima magistrală de metrou a fost inaugurată în anul 1979. Șapte ani mai târziu s-a dat în exploatare tronsonul I din Magistrala 2, care număra atunci opt staţii: Piaţa Unirii II, Tineretului, Pieptănari (Eroii Revoluției), Constantin Brâncoveanu, Piaţa Sudului, Apărătorii Patriei, IMGB (Dimitrie Leonida) şi Depoul IMGB (Berceni).
Această magistrală prezintă un detaliu unic în toată rețeaua de transport a metroului bucureștean. Muncitorii au realizat la capătul magistralei, în Berceni, singura staţie unde trenurile ies la suprafaţă. De altfel, lucrurile au rămas neschimbate până în prezent.
Locul aduce foarte mult cu Gara de Nord. Când ies din subteran, trenurile circulă pe şinele aflate dincolo de niște garduri groase din fier, astfel încât nimeni să nu poată ajunge în calea lor.
Șase magistrale de metrou întinse pe 77 de kilometri
Metroul bucureștean deservește capitala României începând cu anul 1979, odată cu inaugurarea Magistralei 1 (Dristor 2 – Pantelimon).
Rețeaua s-a dezvoltat rapid până în 1989, răstimp în care au mai fost date în exploatare Magistrala 2 (Pipera – Berceni) și Magistrala 3 (Preciziei – Anghel Saligny).
Schimbările de natură politică intervenite după 1989 au determinat stagnarea procesului de dezvoltare timp de două decenii. În această perioadă au fost continuate doar proiectele existente și au fost deschise câteva stații pe magistralele care erau deja construite.
Extinderea rețelei metroului din București a fost reluată după anul 2010 și până în 2020 au fost inaugurate porțiuni din Magistrala 4 (Lac Străulești – Gara de Nord – Gara Progresul) și Magistrala 5 (Râul Doamnei – Eroilor – Pantelimin).
În plus, a fost proiectată și Magistrala 6, care va uni Gara de Nord de Aeroportul „Henri Coandă-Otopeni”.
În prezent, rețeaua de transport a metroului bucureștean se întinde pe o lungime de 77 km de cale dublă. Există cinci magistrale cu 63 de stații, iar distanța medie între două stații este de 1,5 km.
Rețeaua de metrou deține doar 4% din lungimea de transport public a Bucureștiului și circa 20% din volumul total al călătorilor.