Pădurile de bambus se găsesc în multe regiuni din Japonia, China și Taiwan, precum și în țări situate în estul și sud-estul Asiei. De asemenea, bambușii trăiesc și în Australia de Nord, Africa și în regiunile tropicale ale Americii.
De-a lungul timpului, bambusul, cunoscut și sub numele de „arborele de fier”, a fost folosit ca sursă de hrană, dar și ca materiale de construcție. Dincolo de importanța bambusului, aceste păduri sunt adevărate simboluri culturale în multe țări asiatice.
Spre exemplu, în China, bambusul reprezintă simbolul longevității, iar crengile de bambus sunt întâlnite deseori în templele budiste. În regiunea japoneză Shinto, pădurile de bambus sunt dedicate altarelor și templelor deoarece se spune că îndepărtează spiritele rele.
Un copac de bambus obişnuit poate creşte cu până la 10 cm într-o singură zi, în timp ce anumite specii cresc chiar cu până la un metru în decurs de 24 de ore sau cu circa 1 mm la fiecare două minute. Comparativ, alte tipuri de lemn dur abia cresc cu un centimetru într-o săptămână. Copacii precum stejarul au nevoit de până la 120 de ani pentru a ajunge la maturitate.
Spre deosebire de pădurile din lemn dur, care se formează în decursul a sute de ani, cele de bambus au un ciclu de creștere mult mai rapid, fiind nevoie de 3 până la 7 ani pentru ca un copac de bambus să ajungă la maturitate. De altfel, Bambusul are cea mai rapidă rată de creştere de pe Pământ.
Explicația științifică a creșterii foarte rapide este aceea că bambusul nu este chiar un copac, ci un tip de iarbă uriașă, al cărei ciclu de creștere este de 3-4 luni. Aceasta se usucă apoi și din rădăcină răsar alți vlăstari, care mult mai groși și mai înalți comparativ cu cei de dinainte, până când ajunge să devină o plantă rezistentă.
Astfel, un copac de bambus poate ajunge să aibă o înălțime de până la 25 m și un diametru de aproximativ 30 cm. Tulpina este dreaptă, are forma cilindrică și este foarte rezistentă.
Totuși, acești bambuși sunt mai rari, cel mai des întâlniți având între 1 și 10 m înălțime. La polul opus, cel mai mic bambus poate avea o înălțime de sub un metru, iar tulpinile pot măsura cel mult jumătate de centimetru în diametru.
În schimb, atunci când vine vorba de înflorire, bambusul este, probabil, una dintre cele mai lente plante din lume. Concret, majoritatea speciilor de bambus înfloreşte o dată la 60-130 de ani.
Există în jur de 1000 de specii de bambuși, iar principalele specii sunt Phyllostachys, Fargesia, Dendrocalamus și Bambusa.
Datorită ciclului foarte rapid de creștere, pădurile de bambus sunt cel mai ușor de reprodus. Cel mai mare copac de bambus existent la ora actuală în lume se află la institutul pădurii de bambus al Universității Yunnan Normal, din orașul chinez Kunmig, pădure care este denumită și pădurea Menghai.
Această pădure a fost construită artificial și găzduiește cel mai înalt bambus din lume. Acesta are o înălțime de 46 m, o grosime de 36 cm și o greutate estimată la 450 kg.
Cea mai mare pădure naturală de bambus se găsește în regiunea Anji-Zeijian din China și se întinde pe 10.000 de hectare. Suprafața totală a pădurilor de bambus din această țară este de trei milioane de hectare, adică 2% din suprafața împădurită.
În China și în celelalte țări astiace unde se găsesc păduri de bambus se valorifică aproape integral trunchiul, rădăcina, rizomii, frunzele și chiar mugurii. Acestea devin ingredientele pentru preparatele pregătite în restaurantele cu specific asiatic.
Foto: Pexels.com
