Nicolae Ceaușescu a fost un dictator care a marcat viața românilor în cel mai mic amănunt. Ideile sale erau puse în practică fără a putea fi contestate. Au fost rare momentele când Ceaușescu a lăsat de la el și a acceptat ideea altcuiva.
Unul dintre aceste cazuri s-a petrecut imediat după cutremurul din 1977, care a distrus o bună parte din București. Om fără frică de Dumnezeu, conducătorul suprem s-a trezit peste noapte că vrea să refacă de la zero o întreagă regiune din Capitală și a decis demolarea mai multor clădiri și monumente istorice.
Din fericire, inginerul Eugeniu Iordăchescu l-a convins pe Nicolae Ceaușescu că poate să mute mai multe construcții, prin metoda de translare, reușind astfel să oprească demolarea a 13 lăcaşuri de cult şi a altor 17 clădiri extrem de importante.
După cutremurul din 1977, Nicolae Ceaușescu a decis refacerea Bucureștiului, însă ideile dictatorului aveau să distrugă Centrul Civic al orașului. Acesta a cerut specialiștilor în domeniu să îi indice care este cea mai sigură zonă din Capitală din punct de vedere seismic. Datele oficiale au arătat că regiunea cea mai stabilă cuprinde cartierul Uranus, precum și zona Dealul Arsenalului.
Astfel, au fost puse la pământ lăcaşuri de cult, vile cochete cu etaj, mici blocuri moderniste, grădini şi case neoromâneşti, pentru a face loc Casei Poporului. Au fost demolate în jur de 40.000 de clădiri. Printre acestea s-au numărat biserici, instituţii ale statului şi case de valoare istorică semnificativă. Practic, un întreg cartier a fost ras de pe fața Terrei. Acesta purta numele de Uranus și 57.000 de familii au fost realocate. Unele au plecat de bunăvoie, altele cu forța.
Conform istoricilor, în cartierul Uranus, străzile erau mici, cele mai multe în pantă și toate erau pavate cu piatră cubică. Pe lângă vile boiereşti şi case vechi, modeste, au fost demolate în cartierul Uranus trei biserici: Alba-Postăvari, Spirea Veche şi Izvorul Tămăduirii. Alte două biserici Schitul Maicilor şi Mihai Vodă au fost relocate.
Biserica Schitul Maicilor, construită în stil brâncovenesc în secolul al XVIII-lea, care cântărea 745 de tone, a fost mutată, după 256 de ani, la o distanţă de peste 200 de metri spre răsărit faţă de locul unde se afla. Inginerul Eugeniu Iordăchescu a fost cel care a venit cu ideea de a muta aceste construcții istorice, pentru a nu fi puse la pământ.
Eram 1.800 de salariaţi care au început studiile de sistematizare pentru actuala clădire a Casei Poporului. În această zonă de peste 50 de hectare erau o serie întreagă de monumente de patrimoniu, fie erau biserici, fie erau clădiri cu arhitectură de epocă pentru care Bucureştiul era catalogat Micul Paris. Fiind în apropierea acestui subiect fierbinte, mi-am dat seama de ce urma să se dărâme, am făcut propunerea să mi se dea posibilitatea să salvez câteva obiective. Demolarea Bisericii Enei a fost un moment de cotitură. Atunci am simţit că trebuie să acţionez, a povestit Eugeniu Iordăchescu într-un interviu la radio în anii ’90.
Tehnica folosită de Iordăchescu nu era nouă, aceasta fiind folosită cu succes în alte țări, însă era folosită pentru prima dată în România, iar liderii comuniști erau sceptici. După ce, inițial, propunerea inginerului a fost refuzată, ulterior a fost acceptată și a dus la salvarea mai multor monumente istorice.
Nicolae Ceaușescu nu a fost o persoană evlavioasă și spera ca tehnica lui Iordăchescu să dea greș. Soții Ceaușescu au vizitat într-o zi șantierul din București și au rămas surprinși că ideea inginerului are aplicabilitate.
Am auzit când Elena i-a spus: «Ai văzut, mă, că au reuşit?». Ce se presupunea aici? Că fusese o înţelegere între ei că n-o să reuşim. Şi aşa au crezut până la final, a povestit Iordăchescu.
Cinci luni au durat lucrările, dintre care trei săptămâni mutarea efectivă a bisericii, care a fost plimbată cu o viteză de 2,8 metri pe oră. În presa de propagandă, era slăvită grija regimului pentru păstrarea monumentelor istorice. Acelaşi regim care, însă, distrusese alte 20 de lăcaşuri de cult ortodoxe.
Așa a apărut Palatul Parlamentului, cunoscut sub denumirea și de Casa Poporului, cea mai reprezentativă clădire din țara noastră și una dintre cele mai reperezentative din lume. Impunătoarea construcție măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime, și 92 m sub pământ. Aceasta are 9 nivele la suprafață și alte 9 subterane. Acesta este a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, după Pentagon.
Foto: adevarul.ro
