Veronica Micle a rămas în memoria colectivă ca fiind marea dragoste a lui Mihai Eminescu. Totuși, puțină lume știe că Veronica a fost o poetă talentată, o femeie dornică de atenție care punea pe jar inimile pretendenților ei. S-a spus că aceasta ar fi avut și un copil din relația cu „Luceafărul” poeziei românești. Totuși, aceasta a avut urmași și din căsnicia cu Ștefan Micle.
Veronica Micle se năștea la Năsăud pe data de 22 aprilie 1850 sub numele de Ana Câmpeanu. Aceasta a fost cel de-al doilea copil al cizmarului Ilie Câmpeanu. Tatăl Veronicăi (născută Ana) a murit înainte de nașterea fiicei sale.
După cursurile primare Veronica se înscrie la Școala Centrală de fete pe care o absolvă în anul 1863 cu calificativul „eminent”. La examenul de absolvire din comisie făceau parte, printre alții, Titu Maiorescu și Ștefan Micle, viitorul ei soț, atunci în vârstă de 43 de ani.
În 1864, pe când avea numai 14 ani, se căsătorește cu Ștefan Micle. În același an vine pe lume Valeria, primul lor copil. Veronica avea să o alinte „Greiere” pe prima sa fiică. Doi ani mai târziu se naște Virginia Livia, alintată „Fluture”.
Povestea de iubire dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle ar fi început în anul 1872, pe meleaguri Occidentale, la Viena. Veronica Micle era măritată încă din anul 1864 profesorul universitar din Iași. Relația dintre poet și Veronica cei doi a fost scurtă, însă s-a reaprins în anul 1879, atunci când soțul Veronicăi Micle, Ștefan Micle, a murit.
Conform mărturisirii fiicei Veronicăi, Virginia Micle, de prin mai-iunie 1880, Veronica a avut un copil cu Eminescu, care s-a născut însă mort.
Poeta nu a fost nicicând o ușă de biserică. După moartea soțului, poeta s-a aruncat în brațele mai multor bărbați, printre care și în ale scriitorului Ion Luca Caragiale.
„Uşurateca Veronica, plictisită să-l tot aştepte pe Eminescu, îl întîlneşte la Iaşi pe Caragiale, între care se înfiripă o relaţie sentimentală, cum să-i spun? – corporală. Se pare că Eminescu a aflat – viitorul dramaturg nu făcea secrete din cuceririle sale – şi relatiile epistolare parcurg o perioadă glacială, ea ameninţîndu-l pe Eminescu, la 27 iunie 1880, că într-o lună îi va distruge scrisorile”, scria în „România Literară”, Zigu Ornea.
Aceasta s-a mai iubit și cu poetul bucureştean, Iuliu Roşca. Existau zvonuri că Veronica ar fi fost femeia mai multor ofițeri ieșeni, însă aceștia nu și-au dorit niciodată să oficializeze relația cu ea.
În anul 1883, Eminescu s-a îmbolnăvit. Ultimii ani din viață au fost un chin pentru autorul „Luceafărului” care suferea de bipolaritate. Ba mai mult, ultimul an și l-a petrecut într-un sanatori de boli psihice din București, Sanatoriul de Boli Mentale al Doctorului Şuţu, de pe strada Plantelor, iar pe 15 iunie 1889, la ora 04:00 dimineaţa se stingea din viață. Cauza oficială a morţii a fost stopul cardio-respirator.
Vestea a întristat-o teribil pe Veronica Micle. La aflarea veştii că marea sa iubire a murit în sanatoriul doctorului Şuţu, Veronica Micle scrie în doar 20 de minute poezia „Raze de lună”.
Tristă din cale afară, Veronica Micle alege să se retragă la Mănăstirea Văratec. În anul 1866, Veronica donase casa din Târgu Neamț, moștenită de la mama ei, Mănăstirii Văratec. Pe 3 august 1889, poeta se sinucide cu arsenic, în casa cu etaj a maicii Fevronia Sârbu. Avea numai 39 de ani. Se spune că Veronica a agonizat 20 de ore până să-și dea duhul.
„Sticluţa cu arsenic, fusese golită repede, după miezul nopţii de 2 spre 3 august, cu ‘lăcomie hotărâtă’”, avea să scrie în raportul medical doctorul Taussig chemat la fața locului care a constatat decesul.
Veronica Micle este înhumată religios lângă bisericuţa Sf. Ioan de la Văratec, în ciuda faptului că în religia ortodoxă persoanele care se sinucid nu au parte de slujbă. Cel mai probabil a contat faptul că poeta a fost extrem de apropiată de Mănăstirea Văratec.
La 26 de ani, Valeria Micle, care ajunsese cântăreață de operă, se căsătorește cu avocatul Nicolae Gh. Nanu de 34 de ani. Era anul 1892. Din căsătoria celor doi rezultă doi copii: Graziella și Fănel/ Fănică. Cei doi soți divorțează în anul 1896. Fiica Veronicăi Micle își ia numele de scenă Valérie-Nilda și în 1904 se căsătorește cu Dimitrie-Mihai (Popovici) Sturza, moștenitor al Sturzeștilor. Cei doi avea deja un copil care a venit pe lume în 1902. Acesta a fost botezat Grigore Căpitan Dimitrie Sturza. Cei doi copii din prima căsătorie sunt recuperați de mamă de la tatăl lor și crescuți la moșia de la Boureni. Îl naște aici și pe Mihai, al doilea copil al familiei Sturza, notează gheorgheparlea-navrapesti.blogspot.com. Valeriei îi mor trei dintre copii și fiica Veronicăi Micle nu mai reușește niciodată să-și revină din șocul pierderii timpurii a copiilor.
Se pare că scrisorile din Veronica Micle și Mihai Eminescu au fost mult timp în popsesia Valeriei, dar s-au pierdut în timpul Primului Război Mondial (1914-1918).
În ultima perioadă, cucoana Valeria luă proporții corporale vizibile, de unde îi rezultă și augmentativul „Sturzoaica ” sau „Boieroaica”. Pe 14 februarie 1929 Valeria Micle Sturza moare subit, la doar trei luni după ce împlinise vârsta de 62 de ani.
“Doamna Valeria a murit pe iarnă în ’29, după o săptămână de inimă rea, de făcătură, de ursită (farmece, vrăji)… A lăsat cu limbă de moarte să fie îngropată cu capul spre sat… deşi satul îi înspre apus…”, avea să remarce un apropiat al Valeriei.
