Există obiecte fără de care nu ne putem imagina viaţa astăzi, iar de acest lucru ne-am convins cu toții odată cu declanșarea pandemiei de coronavirus.
Noul Covid-19 a provocat o adevărată isterie în rândul oamenilor de pe întreg mapamondul, care au golit magazinele, iar unul dintre produsele care au dispărut imediat de pe rafturi a fost hârtia igienică. Această goană nebună și imaginea cu rafturile goale ne-a făcut să ne întrebăm ce s-ar întâmpla dacă am rămâne fără hârtie igienică și, implicit, ce foloseau oamenii în trecut înainte să se inventeze acest obiect care pare acum indispensabil. De aceea, vom face o scurtă incursiune în istorie pentru a afla cum s-au descurcat oamenii fără hârtie igienică.
În Epoca de piatră, după cum ne sugerează și numele, oamenii foloseau pietrele pentru igiena personală, iar pe alocuri apa. Locuitorii Greciei antice nu și-au bătut nici ei prea mult capul în direcția aceasta dovadă că și ei foloseau pietrele şi argila.
Romanii, în schimb, au fost ceva mai sofisticaţi, ei inventând un „dispozitiv” care consta dintr-un băț la capătul căruia era legat un buret și care era folosit de toată lumea în comunitate. Interesant este că, atunci când nu era utilizat, buretele era aşezat într-o găleată cu apă sărată de mare. Băile publice comunale erau echipate cu o bancă lungă de marmură, cu găuri sculptate (știți foarte bine pentru ce…) și cu găuri în partea din față pentru a putea folosi bățul cu burete despre care am scris mai sus.
În jurul anului 1391, în timpul dinastiei Song, un împărat chinez a ordonat să i se confecționeze coli de hârtie de 60/90 cm. Până atunci, chinezii foloseau doar produse din hârtie obișnuită.
În America colonială, lucrurile nu au avansat prea mult din punctul de vedere al igienei personale. Spre exemplu, în comunitățile agrare, elementul de ștergere preferat de coloniști erau cocenii de porumb uscați (auch!), care au fost folosiți chiar și după apariția hârtiei igienice. Abia mai târziu au realizat că pot folosi ziare și cataloage vechi.
Mai târziu, în secolele al XV-lea și al XVI-lea, metodele de igienă depindeau foarte mult de regiune, de preferințe personale, dar mai ales de bogăție. Oamenii înstăriți foloseau cânepa, dantela, lâna și, uneori, chiar mătasea, îmbibate cu apă de trandafir, în timp ce săracii se curățau cam cu tot ce le era la îndemână ieftin sau gratuit: apă, cu zdrențe, cioburi de lemn, frunze, nisip, mușchi de iarbă, paie, cochilii de scoici, buruieni de mare, coji de mere, ferigi. De remarcat este faptul că, spre exemplu, regii Franței nu se ștergeau singuri, ci aveau servitori care îndeplineau acest serviciu! În India și în alte țări din Orientul Mijlociu, metoda preferată de ștergere a fost și, în unele cazuri, încă mai este… mâna stângă cu apă!
Marinarii din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea foloseau pe post de hârtie igienică frânghiile folosite la ancorare. În fapt, erau niște frânghii speciale, lungi, ale căror capete erau lăsate să atârne în mare și care, după folosire, erau scufundate din nou în mare pentru pentru a se curăța până la următoarea utilizare. Inuiții și alte popoare care trăiesc în regiuni friguroase precum Alaska sau Siberia folosesc zăpada pentru a se șterge, o opțiune mult mai bună comparativ cu multe dintre metodele amintite anterior.
Chiar dacă finul Reginei Elisabeta I a inventat una dintre primele toalete cu apă, în 1596, hârtia igienică comercială nu a circulat înainte de 1857. În acel an, americanul Joseph C. Gayetty a inventat prima hârtie igienică împachetată din istorie. Un pachet conținea 500 de foi de hârtie îmbibate cu aloe și costa la acea vreme aproximativ 50 de cenți (aproximativ 14 dolari astăzi).
Acest tip de hârtie igienică a fost disponibil pe piață până în 1920.În 1867, frații Edward, Clarence și Thomas Scott au început să producă și să vândă hârtie igienică și s-au descurcat mult mai bine decât Gayetty deoarece hârtia igienică originală nu mai era îmbibabtă cu aloe, motiv pentru care a fost mai ieftină. Frații Scott au avut și ideea de a pune pe hârtie numele companiilor care cumpărau produsul, cum ar fi renumitul lanț hotelier Waldorf.
Vorbind despre deficitul de hârtie igienică, celebrul realizator și prezentator de televiziune american Johnny Carson a provocat la sfârșitul anului 1973 o adevărată criză de hârtie igienică. În timpul unei ediții a emisiunii sale The Tonight Show Starring Johnny Carson, el a spus: „Știți ce dispare de pe rafturile magazinelor? Hârtia igienică! În Statele Unite există o lipsă acută de hârtie igienică”. Remarca sa nu a rămas fără urmări, iar imediat după emisiune mii de americani au dat buzna în magazine pentru a cumpăra cât mai multă hârtie igienică. Degeaba au încercat supermarketurile să raționeze produsul. Până a doua zi la prânz aproape toate supermarketurile de pe întreg teritoriul Statelor Unite nu mai aveau hârtie igienică. După câteva zile de criză de hârtie igienică, Carson a încercat să le explice americanilor că afirmația sa fusese o glumă și și-a cerut scuze. Dar, pentru că rafturile cu hârtie igienică au fost goale aproape o lună, ori de câte ori acest produs apărea, oamenii cumpărau cât de multă hârtie igienică puteau și o depozitau.
Foto: natgeo.ro
