Cum se numea, de fapt, „Coloana Infinitului”? Ce l-a făcut pe Brâncuși să se răzgândescă într-o clipită?

Cine nu a auzit astăzi despre Coloana Infinitului, faimoasa sculptură semnată de Constantin Brâncuși, operă ce se găsește astăzi în Parcul Coloanei din Târgu Jiu? Ei bine, sculptura inaugurată în 1938 nu s-a numit dintotdeauna la fel, iar Brâncuși și-a dorit un alt nume pentru lucrarea sa.

Cui îi este dedicată Coloana Infinitului?

Coloana Infinitului are o înălțime de 29,35 metri și a fost inaugurată pe 27 octombrie 1938. Monumentul a fost dedicat soldaților români din Primul Război Mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.

Denumirea originală a sculpturii compuse din 16 module octaedrice suprapuse era „Coloana recunoștinței fără sfârșit”. Numele a fost dat chiar de către Constantin Brâncuși, deși inițial artistul avuse o altă idee.

Brâncuși a fost chestionat de Arethia Tătărescu (soția lui Gheorghe Tătărăscu, primul ministru al României și o mare iubitoare de artă) ce nume va purta lucrarea, sculptorul a spus sa fie numită „Scară la cer”. Se pare că numele a pus-o pe gânduri pe Arethia Tătărescu, astfel că aceasta și-a schimbat mimica feței. Când sculptorul a sesizat nedumerirea de pe chipul Arethiei, el a reformulat, numind-o „Coloana recunoștinței fără sfârșit”.

În limba noastră denumirea operei a variat între „Coloana Infinită”, „Coloana Nesfârșită” sau „Coloana fără sfârșit”.

„Când alegea să spună numele operei în franceză, Brâncuşi nu spunea La colonne sans fin, ci La colonne infinie, deşi în monografiile în limbi străine apărute după moartea artistului este uzuală titulatura Colonne sans fin”, scria Ștefan Georgescu-Gorjan în lucrarea „Amintiri despre Brâncuși”.

Construirea Coloanei s-a realizat intre 15 august şi 15 noiembrie 1937 și inaugurarea a avut loc un an mai târziu. Brâncuși mărturisea despre lucrarea făurită că este inspirată din natură.

„Natura zămisleşte plante care cresc din pământ drepte şi vânjoase. Iată coloana mea […], formele ei sunt aceleaşi de jos şi până sus, nu are nevoie de piedestal sau soclu ca s-o susţină, vântul nu o distruge, ea se menţine prin propria-i putere” Constantin Brâncuși

Comuniștii au vrut să demoleze Coloana Infinitului

După mai bine de un deceniu, Coloana Infinitului ridicată de Constantin Brâncuși a fost în pericol de demolare în trei rânduri. Primele tentative de demolare au avut loc în 1949 și 1951. După alți doi ani, comuniștii i-au ordonat activistului local Tănasie Lolescu, membru în Uniunea Tineretului Comunist, să dărâme monumentul, iar acesta s-a oferit să pună coloana la pământ cu tractorul.

Lolescu și tractoristul Milotin au încercat în zadar să pună la pământ colosul de metal de aproape 30 de tone. Cei doi au legat lanțurile de coloană și au tras de ea cu tractorul, dar lanțurile s-au rupt. S-au urcat apoi pe acoperișul tractorului și au legat lanțurile la un nivel mai sus. Au tras din nou, însă și această încercare a eșuat după ce tractorul s-a ridicat din partea din spate. La ultima încercare lanțurile s-au rupt din nou, iar acțiunea a fost definitiv abandonată.