Cum vâna Ceaușescu capre negre direct din… telecabină?

În perioada comunistă, mai marii partidului aveau privilegii ieșite din comun. Iar, evident, cele mai multe dintre acestea îi erau atribuite liderului Nicolae Ceaușescu, cel care era un mare fan al vânătorii. Doar că lui Ceaușescu i se făcea chef de vânat chiar și în extrasezon. Așa se face că la un moment dat, dictatorul a avut privilegiul să vâneze din… telecabină.

Cea mai inedită partidă de vânătoare a lui Ceașcă a avut loc pe Valea Prahovei

În iarna anului 1981 Nicolae Ceauşescu a venit la Predeal să se relaxeze la o partidă de vânătoare. Numai că în miez de iarnă, pe Valea Prahovei, în Munţii Bucegi găsești cu greu vânat întrucât zăpada era mare, lucru pe care-l știau acoliții dictatorului. Astfel, singura variantă rămasă era capra neagră. Cu toate că sezonul de vânătoare la capra neagră era închis, pentru Nicolae Ceauşescu se putea orice.

Astfel, unuia i-a venit ideea magnifică: vânătoarea din telecabină. Pentru a pregăti partida de vânătoare, în primele zile ale lui ianuarie 1987 s-au făcut repetate observaţii asupra mişcării grupului de capre negre, pentru stabilirea orelor favorabile deplasării pe cablu, în condiţii de vizibilitate. Apoi, i-a fost propusă varianta dictatorului care a fost imediat de acord. Ulterior, securitatea a pus sub pază întreaga instalaţie pe cablu, personalul de deservire a fost selectat şi verificat și doar dictatorul trebuia să apară pentru ca partida de vânătoare să aibă loc.

Ceaușescu și Costică, baba și pușca

Vasile Crişan a fost unul dintre organizatorii partidelor de vânătoare ale lui Nicolae Ceauşescu. „Caprele negre se obişnuiseră cu cuşca roşie suspendată pe cablu. În fiecare an, iubitorii de animale şi natură transportau cu cabina şi distribuiau pe teren hrană şi sare, localizând astfel familiile de capre negre pe culoarul cablului suspendat. Teleferiştii şi salvamontiştii vedeau aproape zilnic un ţap de capră neagră care stăpânea punctele cele mai înalte de sub traseul telecabinei şi care avea un trofeu de o rară frumuseţe. Era faimosul ţap botezat de ei cu numele de „Costică“. (…)”, a rememorat Vasile Crișan pentru historia.ro.

Pe data de 8 ianuarie, Ceaușescu și soția sa ajung la Bușteni. Nu au zăbovit prea mult și Ceaușeștii s-au urcat în telecabină cu puștile pregătite de vânat. Ajunşi în zona primului ţanc, cabina este oprită şi se aud primele focuri de armă, iar caprele negre cad ca secerate. Urmează alte câteva opriri pe cablu. Ultima oprire este în zona stăpânită de falnicul ţap „Costică“. Toţi cei care îl cunoşteau şi îl iubeau pe „Costică“ se roagă să nu apară la vedere. Dar nu a fost să se întâmple aşa. Un proiectil de calibrul 375 l-a doboarât. „Costică” a fost răpus de dictator, dar a murit cu privirea spre ucigaş.

Câteva minute a durat vânătoarea dictatorilor care s-a lăsat cu mai mult de zece capre negre ucise. Cuplul prezidențial s-a întors la București mulțumit de faptul că partida de vânătoare fusese un real succes. Ulterior, trupurile animalelor au fost adunate de echipa de salvamont Bușteni.

Foto: shtiu.ro