Curiozități despre bombele nucleare de la Hiroshima și Nagasaki

10.02.2022
Curiozități despre bombele nucleare de la Hiroshima și Nagasaki

Pe 6 august 1945, în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, un bombardier american B-29 numit Enola Gay a aruncat o bombă atomică asupra orașului japonez Hiroshima. A fost prima dată când o armă nucleară a fost desfășurată în război, iar bomba a ucis imediat 80.000 de oameni. Alte zeci de mii ar muri mai târziu din cauza expunerii la radiații.

Trei zile mai târziu, o altă bombă atomică a fost aruncată asupra orașului japonez Nagasaki , ucigând instantaneu încă 40.000 de oameni. Din nou, de-a lungul timpului, numărul deceselor a crescut considerabil pe măsură ce efectele devastatoare ale unei caderi nucleare au fost jucate pentru ca lumea să le vadă.

Se crede că bombardamentele au jucat un rol decisiv în a convinge Japonia să se predea și a pune capăt celui de-al Doilea Război Mondial, deși aceasta este o afirmație care a fost mult dezbătută.

Curiozități despre bombele nucleare de la Nagasaki și Hiroshima

Iată câteva curiozități despre bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki din Al Doilea Război Mondial, potrivit History Hit.

1. Au fost cinci orașe japoneze pe lista SUA și Nagasaki nu a fost unul dintre ele

Lista includea Kokura, Hiroshima, Yokohama, Niigata și Kyoto. Se spune că Kyoto a fost în cele din urmă cruțat, deoarece secretarul de război al SUA, Henry Stimson, era pasionat de vechea capitală japoneză, petrecându-și luna de miere acolo cu decenii mai devreme. Nagasaki i-a luat locul.

Regatul Unit și-a dat acordul pentru bombardarea a patru orașe – Kokura, Niigata, Hiroshima și Nagasaki – la 25 iulie 1945.

2. Bombele de la Hiroshima și Nagasaki s-au bazat pe modele foarte diferite

Bomba „Little Boy” aruncată pe Hiroshima a fost făcută din uraniu-235 foarte îmbogățit, în timp ce bomba „Fat Man” aruncată pe Nagasaki a fost făcută din plutoniu. S-a spus că bomba de la Nagasaki a avut cel mai complex design.

3. Numele de cod pentru cel puțin una dintre bombe a fost luat din filmul „The Maltese Falcon”

Numele de cod ale bombelor, Little Boy și Fat Man au fost alese de creatorul lor, Robert Serber, care se pare că s-a inspirat din filmul lui John Huston din 1941, „The Maltese Falcon”. În film, Fat Man este o poreclă pentru personajul lui Sydney Greenstreet, Kasper Gutman, în timp ce se spune că numele Little Boy derivă din epitetul pe care personajul lui Humphrey Bogart, Spade, îl folosește pentru un alt personaj numit Wilmer. Totuși, de atunci, acest lucru a fost discreditat – Spade îl numește doar pe Wilmer „băiat”, niciodată „băiețel”.

4. Cel mai distructiv atac cu bombă din al Doilea Război Mondial asupra Japoniei nu a fost nici Hiroshima, nici Nagasaki

Operațiunea Meetinghouse, bombardamentul incendiar al SUA asupra Tokyo din 9 martie 1945, este considerat cel mai mortal raid din istorie. Un atac cu napalm efectuat de 334 de bombardiere B-29, Meetinghouse a ucis peste 100.000 de oameni.

5. Înainte de atacurile atomice, forțele aeriene americane au aruncat broșuri în Japonia

Se susține uneori că aceasta a constituit un avertisment pentru poporul japonez, dar, în adevăr, aceste broșuri nu au avertizat în mod specific despre un atac nuclear iminent nici asupra Hiroshima, nici asupra Nagasaki. În schimb, „au promis” doar „distrugere rapidă și totală” și au îndemnat civilii să fugă.

6. Atentatele au dus la moartea a cel puțin 150.000-246.000 de oameni

Se estimează că între 90.000 și 166.000 de oameni au murit în urma atacului de la Hiroshima, în timp ce bomba de la Nagasaki se crede că a provocat moartea a 60.000-80.000 de oameni.

7. Leandrul este floarea oficială a orașului Hiroshima pentru că a fost prima plantă care a înflorit din nou după explozia bombei atomice.

8. În Parcul Memorial al Păcii din Hiroshima, o flacără a ars continuu de când a fost aprinsă în 1964

„Flacăra Păcii” va rămâne aprinsă până când toate bombele nucleare de pe planetă vor fi distruse și planeta va fi eliberată de amenințarea distrugerii nucleare.

9. Bombele au fost detonate în aer

Bombele nu trebuie să lovească pământul pentru a detona. Pentru armele nucleare, detonarea lor în aer face ca explozia să aibă un impact geografic mai mare. Atât „Little Boy”, cât și „Fat Man” au fost detonate în aer.

10. Primii respondenți nu puteau ajuta atunci și nu ar putea să ajute acum

Dacă o armă nucleară ar fi detonată astăzi peste un oraș, primii respondenți, spitale, pompieri, organizații de ajutor, ar fi pur și simplu în imposibilitatea de a ajuta.

Motivul este că amploarea pagubelor de la Hiroshima și Nagasaki în 1945 a făcut aproape imposibilă acordarea primului ajutor. În Hiroshima, 70% din toate clădirile au fost distruse și arse, 42 din 45 de spitale au devenit nefuncționale și 90% dintre medici și asistente au fost uciși sau răniți.

În Nagasaki, temperaturile solului au atins 4.000°C și a căzut ploaia radioactivă. Drept urmare, majoritatea victimelor au murit fără a primi nici cel mai mic ajutor pentru a le alina suferinţa. Unii dintre cei care au intrat în orașe după bombardamente pentru a oferi asistență medicală au murit ulterior din cauza radiațiilor.

11. Urma Tokyo

Documente secrete din arhiva militară americană au dezvăluit că dacă Japonia nu s-ar fi predat pe data de 15 august 1945 ar fi fost supusă unei a treia bombe nucleare, aruncată asupra orașului Tokyo.

 

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Astăzi, Rusia a dus războiul într-o fază nouă după ce a lansat o rachetă balistică intercontinentală asupra Ucrainei, fiind prima de acest gen de la începutul conflictului, din urmă cu... citește tot
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
În spațiul public, în preajma alegerilor prezidențiale, se tot vorbește despre „cotele de gen”. Se pleacă de la premisa că în anumite domenii, femeilor nu li se dau aceleași șanse ca... citește tot
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Carol al II-lea a fost regele României timp de 10 ani, între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Domnia sa a fost una plină de controverse și mulți oameni politici ai acelor vremuri nu l-au vrut... citește tot