Creierul este una dintre cele mai uimitoare și complicate părți ale corpului uman, dar ocupă doar o fracțiune din organism. Dar, destul de ciudat, sunt atât de multe pe care omul nu știe despre materia cenușie.
Una dintre cele mai interesante lucruri despre creier este faptul că acesta nu doare. Motiv pentru care medicii efectuează intervenții chirurgicale pacienților în timp ce sunt treji. Potrivit speciliștilor, creierul conține straturi de acoperiri și vase de sânge care conțin receptori pentru durere, însă creierul în sine nu are acești receptori.
Când o persoană are o durere de cap, de exemplu, este adesea considerată ca o durere care provine din creier, dar de fapt nu este cazul. Cu toate acestea, mușchii și pielea din jurul creierului pot simți durere.
Creierul unui adult cântărește în medie între 1300 și 1400 de grame.
Aproximativ 75 la sută din creier este alcătuit din apă. Aceasta înseamnă că deshidratarea, chiar și în cantități mici, poate avea un efect negativ asupra funcțiilor creierului.
Creierul uman va crește de trei ori dimensiunea lui în primul an de viață. Continuă să crească până la vârsta de aproximativ 18 ani.
Creierul unui om conține aproximativ o sută de miliarde de neuroni.
Este un mit că oamenii folosesc doar 10% din funcțiile creierului. De fapt, le folosim pe toate. Chiar folosim mai mult de 10 la sută când dormim.
Colesterolul este cheia învățării și memoriei. Cu toate acestea, colesterolul ridicat are efecte diferite în funcție de vârsta ta și de alți factori.
Informațiile circulă între neuronii din creier pentru tot ceea ce vedem, gândim sau facem. Acești neuroni mută informațiile cu viteze diferite. Cea mai rapidă viteză pentru transmiterea informațiilor între neuroni este de aproximativ 250 mph.
Se crede că visele sunt o combinație de imaginație, factori fiziologici și factori neurologici. Ele dovedesc că materia cenușie funcționează chiar și atunci când dormim.
Înghețarea creierului este într-adevăr o ganglionevralgie sfenopalatină. Se întâmplă când mănâncăm sau bem ceva rece. Se răcesc vasele de sânge și arterele din spatele gâtului, inclusiv pe cele care duc sângele la creier. Acestea se strâng atunci când sunt reci și se deschid din nou când sunt din nou calde, provocând durere în frunte.
Creierul uman devine mai mic pe măsură ce îmbătrânim. Acest lucru se întâmplă de obicei cândva după vârsta mijlocie.
În timpul procesului de mumificare, egiptenii scot de obicei creierul prin nas.
Potrivit Health Line, alcoolul afectează creierul în moduri care includ vedere încețoșată, vorbire neclară, mers instabil și multe altele. Acestea dispar de obicei odată ce devenim treji din nou. Cu toate acestea, dacă bem des pentru perioade lungi de timp, există dovezi că alcoolul ne poate afecta permanent creierul și nu-și mai revine odată ce ne trezim din nou. Efectele pe termen lung includ probleme de memorie și unele funcții cognitive reduse.
Relatările martorilor oculari ale suspecților criminali sunt de obicei exacte doar în proporție de 50%, deoarece este dificil pentru creier să-și amintească detaliile cuiva cu care nu este familiarizat. Evenimentele traumatice pot afecta, de asemenea, capacitatea creierului de a-și aminti detaliile.
Creierul folosește 20% din oxigenul și sângele din corpul nostru.
Putem „vedea” prin urechi. Neuroplasticitatea, sau capacitatea creierului de a se reorganiza și a se schimba pe parcursul vieții unei persoane, este un lucru cu adevărat remarcabil. Un studiu realizat de Universitatea din Montreal a comparat activitatea cerebrală a persoanelor care s-au născut oarbe și a celor care aveau vedere normală. Ei au descoperit că partea creierului care este în mod normal conectată să lucreze cu ochii se poate reconecta pentru a procesa informațiile sonore în loc de percepția vizuală.
Foto: depositphotos.com
